Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » TABLETA » Mihai Eminescu: ”În liniștea serii/Să mă lăsați să mor/La marginea mării”… text de Marin Ifrim

Mihai Eminescu: ”În liniștea serii/Să mă lăsați să mor/La marginea mării”… text de Marin Ifrim

In TABLETA

 

Mihai Eminescu: ”În liniștea serii/Să mă lăsați să mor/La marginea mării”…

 

Mare e Grădina Domnului, mare cât Universul! Citesc într-o publicație cu pretenții naționale, azi, luni, 16 iulie 2018, un text intitulat ”Deshumarea lui Eminescu. Încă un pas, aducerea unui înțelept” – semnat de un anume Andrei Vișan. Nu cred că am vreo vină că nu am auzit de acest domn. În schimb, am auzit de Eminescu. De acest poem fabulos, în care poetul își scrie definitiv și irevocabali testamentul:

 

Mai am un singur dor

Mai am un singur dor:
În liniştea serii
Să mă lăsaţi să mor
La marginea mării;

Să-mi fie somnul lin
Şi codrul aproape,
Pe-ntinsele ape
Să am un cer senin.

Nu-mi trebuie flamuri,
Nu voi sicriu bogat,
Ci-mi împletiţi un pat
Din tinere ramuri.

Şi nime-n urma mea
Nu-mi plângă la creştet,
Doar toamna glas să dea
Frunzişului veşted.

Pe când cu zgomot cad
Izvoarele-ntruna,
Alunece luna
Prin vârfuri lungi de brad.

Pătrunză talanga
Al serii rece vânt,
Deasupră-mi teiul sfânt
Să-şi scuture creanga.

Cum n-oi mai fi pribeag
De-atunci înainte,
M-or troieni cu drag
Aduceri aminte.

Luceferi, ce răsar
Din umbră de cetini,
Fiindu-mi prieteni,
O să-mi zâmbească iar.

Va geme de patemi
Al mării aspru cânt…
Ci eu voi fi pământ
În singurătate-mi.

 

Așadar, Eminescu ne-a lăsat în clar rugămințile sale de om al naturii literare. A înnebunit lumea. Cităm din articolașul maestrului Vișan:  ”Gheorghe Baciu vrea să contribuie și cu aducerea unor colegi savanți din străinătate pentru stabilirea cu exactitate a adevărului legat de controversata moarte a lui Mihai Eminescu, arată scriitorul Laurian Stănchescu, autorul Memoriului de deshumare a poetului martir Mihai Eminescu, într-o scrisoare deschisă adresată procurorului general Augustin Lazăr”.  Dacă tot nu a avut parte de o înmormântare  ”regizată” de el însuși, nu înțeleg de ce marele poet nu este lăsat în pace sub iarba celui mai mare și mai ”titrat” cimitir din România: ”Bellu”. Și încă ceva, astfel de savanți în medicină legală, nu vreau să jignesc pe nimeni, vor să explice, de amorul doctoratelor, până și de ce o furnică a murit după ce a înghițit un elefant. În ceea ce-l privește pe dl. Laurian Stănchescu, coleg de breaslă, am îndoieli și mai profunde. Domnul Laur, ca să fac economie de litere, e un fel de scriitor care trebuie să se afirme fără să scrie. Nu merge cu gavareala. Nu-i cunosc opera, știu doar câte ceva din excentrițățile sale. Io-te ce scrie mestrul Stănchescu citat de maestrul Vișan: ”Savantul în medicină legală Gheorghe Baciu de la Academia de Științe a Republicii Moldova susține prin dovezi medicale și rapoarte ștințiifice deshumarea poetului martir – Mihai Eminescu. Studiile domniei sale asupra morții suspecte a poetului sunt clare, ferme și concludente – Mihai Eminescu a fost supus unui tratament medical contrar jurământului lui Hipocrate”. Mai comic e faptul că domnul Laur apelează la Augustin Lazăr, un procuror general (încă) destul de contestat. Nu înțeleg ce are scula cu prefectura. Uite ce onoare mare e pe Laurian, Andrei și Augustin: ”tuți” trei  sunt pe fir direct cu singurul geniu al țării noastre pline de impostori. De regulă, eu nu particip la proteste colective. De-asta nu am nici indemnizație de ”revoluționar”. Protestez de unul singur. Dacă se va încerca deshumarea lui Eminescu, voi fi acolo, la Bellu, lângă crucea sa în semn de grevă a eternității. Să revenim la clasicii anomaliilor: “Un eveniment a avut loc la Biblioteca Academiei de Științe, la 23 iunie 2016. A fost omagiat doctorul habilitat în medicină, profesorul universitar, Gheorghe Baciu, despre care s-a scris că este un fenomen unic în spațiul pruto-nistrean. Este medic legist, specialist în criminalistică, cadru didactic universitar, pedagog, fondator de școală științifică, cercetător științific, manager, inventator, publicist, istoric, arhivist, jurist, biograf, genealogist, cronicar, psiholog, colecționar, etnograf, fotograf, poet, editor, redactor științific, membru al colegiilor de redacție ale revistelor științifice, muzeograf, memorialist, filantrop, patriot, cugetător, orator, modest… și nu în ultimul rând, un Ințelept”. Vă puteți închipui că dl. Baciu a muncit vreo mie și ceva de ani ca să aibă aceste calități, daruri, înțelepciuni etc. Reluați prezentarea de mai sus. Prostia trăiește din astfel de latifundii spirituale, de-asta e veșnică! Și pupatul pe neant continuă:”Gheorghe Baciu este membru al Academiei Balcanice de Medicină Legală, autor a circa 500 de lucrări, inclusiv: 25 de cărți, manuale, cursuri, monografii și 12 invenții”, mai precizează Laurian Stănchescu”. Am început să înțeleg. Lui Eminescu i se pregătește anonimatul. Vor veni ”criminaliști” precum acest domn Baciu, care, de dragul audienței lor îl vor transforma pe Eminescu într-un fel de Elodie a la Dan Diaconescu. Acești oameni nu înțeleg nici măcar cea mai comună realitate literară: Eminescu e Nemuritor!…

Marin Ifrim, 16.07.2018

 

Facebooktwitterby feather

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.