– De ce scriu?

Vedeți și dumneavoastră… la noi în țară nu mai râde nimeni.
Toată lumea umblă cu capul în jos,
de parcă ar fi pierdut o monedă de aur
și o caută cu disperare.

Scriu pentru a le reaminti că aurul e în altă parte.
De exemplu, în lăbuțele de pluș ale unui mic vânător:

Motănel de revistă

Deși amărât și mic,
Motănel e de revistă:
Face nazuri din nimic,
Suflă nasu’ în batistă.

Merge chiar la vânătoare
După greierii de tuș,
Mai vânează câte-o floare
Cu lăbuțele de pluș.
––––––––––-

Vânătoarea de Puf

În grădina cu scântei,
Printre mii de clopoței,
Motănelul, cu mult șic,
Pândește-un fir de borangic.

Păpădia, mândră fată,
Stă sub tufă, „pictată”,
Cu pălărie de mătase
Și visări radioase.

Dar motanul, tacticos,
Face un salt… cam bătăios!
Vrea să prindă din zbor, iată,
Pălăria „diamantată”.

Puf! Se umple tot de floare,
Zici că-i ninge sub picioare!
Păpădia râde tare,
El strănută… ce mirare!

„N-am vrut floarea s-o stric, zău,
Sunt un motănel… nu rău!
Doar vânturam puțin norul,
Să-mi exersez iar… umorul!”

poeziile fac parte din carte: Bună dimineaţa Camelia, publicată la editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2022.

Bună dimineața, Camelia! Bună dimineața celui care crede că „Bună dimineața” este mai mult decât un simplu cuvânt.

by

Referinţă Bibliografică

Camelia Opriţa: Motănel…Vânătoarea de Puf/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 17 iulie 2024