Dar niciodată nu voi da din casă

Bunicu-şi sărută feciorii. Doi.

Soţiei – flori, o roche şi-un tacâm

Îi dase. Plus un sacru bacalâm:

„Iar nunta – când mă-ntorc de la război”.

Cum anii de-aşteptare te dărâm,

Bunica tot ţesea la pânză,-apoi

Când fu să-i cânte cucul din zăvoi,

Plecă şi ea pe celălalt tărâm.

Veni-vor, poate,-o  lume mai aleasă,

Mirese mai mondene, chípeşi miri,

Dar niciodată nu voi da din casă

În numele neprihănitei firi

Nici rochea diafană de mireasă

Şi nici buchetul dalb de trandafiri.

Cu arma fiţi, o, lumi, voi, mai atente

Când din biserici, puşi sub ascultare,

Razaţi de jurămintele-splendori,

Ies tineri soţi, fecioare şi feciori,

Legaţi prin taina cununiei, mare,

Le-aşternem când covoare la picioare,

Ca viaţa să le fie numai flori

Şi dragostea suavă ca o floare,

Mă trec preadulci-amari şi reci fiori.

Pumnal barbar străpunge tocul doamnei

Firávul piept al gingaşei garoafe,

Iar mirele, în ritmul lent al toamnei,

Confirmă semnătura cu parafe.

Cu arma fiţi, o, lumi voi, mai atente,

Să n-o-mplântaţi, barbar, şi-n sentimente.

Priveşte-le c-o tristă resemnare

Ne naştem, creştem, înflorim, murim.

Şi florile ne copiază-n toate.

La chin, plăceri, dureri, pustietate,

Jertfelnici miei, ne-ajută să trăim.

Frumoase, vii, odoruri le dorim.

Ne doare-amar  când ochii-şi dau pe spate

Pe-o bancă-n parc de-un rece braţ uitate

Ori pe-un mormânt, uscate,-n ţintirim.

Când vei vedea vreo babă cocoşată

Cu alta șușotind, semn de-ntrebare,

De ce se-ntâmplă-n burg prin budoare,

Să nu-ţi întorci privirea spre vreo fată.

Priveşte-le cu-o blândă resemnare,

Aceste flori suave de-altădată.

Seraficele jertfe de război…

C-un braţ de flori la pieptu-i, calm, andante,

Un tânăr numai ochi, c-ar sparge-un tei.

Şi fata nu-i. Notoriu obicei,

Dar tern ca lumea. Sunt mai amuzante.

Cum trec o oră, două, trei, holteiul

Nu mai consimte stări atenuante.

Au prins, rănit în sinea sa de fante,

Să-l lase nervii. Are tot temeiul.

Zborşit, bătând din pinteni a cocoş,

Pe loc aruncă florile la coş

Şi pleacă glonţ-alică la şosea.

Seraficele jertfe de război,

Cum se stingeau în coşul de gunoi

Şi-n braţ cu ele-o dragoste murea!…

Dar sunt convins că-n ceasul de apoi

            Prietenului meu de crez și ideal, ucraineanului basarabean Ion Dumeniuc,

            la 24 de ani de la călătorire

Cum ai plecat când lupta era-n toi,

Sperând, naiv, că leprele se duc!

Ne ţin şi astăzi, iată, în război,

Victoria  legându-ne-o butuc.

Pe bulevardul prof. I. Dumeniuk,

Proiecte unde scris-am, schiţe-n doi,

Orbecăi azi  bezmetic, singur cuc,

Dar sunt convins că-n ceasul de apoi

Nu vom trăi doar stări dinamitarde

În parcuri, pieţe, străzi şi bulevarde.

Vom arde vii şi-acolo, sus, departe

(Chiar dacă-i paos, tihnă şi-mpăcare),

Şi pentru neam şi-aievea-i deşteptare

Noi vom lupta şi dincolo de moarte.

În cele vremi de groaznică urgie

Un teanc de pâre, prinse la transfix,

Şi gândul, inocent, la puşcărie.

Urechea – o antenă-n galaxie.

Minuscul, omul. Ghem. Un apterix.

 Complot de boz, hâit din temelie.

Invenţia chineză dase chix.

Un deget – index – ne  servea ca pix

Şi norii albi, de ceaţă, drept hârtie.

În cele vremi de groaznică urgie,

Ca-ntr-o poveste cu A fost odată,

Cu tot rizícul, am iubit o fată,

Fiinţa cea mai chipeşă din lume,

C-un preafrumos, inconfundabil nume,

Gingáş ca trandafirul: Poezie!

În stuf rămase, bietul, să ierneze

Îl strânge-n raclă gheaţa c-un potâng.

Un giulgi de-argint l-acoperă-a uitare.

În jur, stâlpi de beton, ca lampadare

Ori sfeşnice, din care becuri plâng.

O salcie se leagănă-a harâng.

Vreo câțiva plopi dau drumul la sonor.

Visând la ciorbă, vulpea,-n gând, din crâng,

A prins pe lac o copcă în vizor.

Îi ţine-un crivăţ corului isonul,

Doar l-o lua mai repede frisonul.

În stuf rămase, bietul, să ierneze.

Iar nouă raţe-n rond, pe metereze,

L-ar scoate – din coşciug – pe mort afară

Cu gând să-l facă navigabil  iară.

                                                                  NICOLAE MĂTCAŞ

                                                                CURRICULUM VITAE

Prof. univ., dr. în filologie, cercetător ştiinţific, poet, publicist, om politic şi de stat.  Născut la 27 aprilie 1940 în comuna Crihana Veche, jud. Cahul, Basarabia. Studii medii în şcoala medie din satul natal (absolvent 1957, medalie de aur). Licenţiat al Facultăţii de Istorie şi Filologie, Universitatea de Stat din Chişinău (1962, diplomă de merit). Studii postuniversitare de doctorat în domeniul lingvisticii matematice, structurale şi aplicate la Universitatea de Stat din Leningrad (1964-1967, teza de doctor elaborată şi susţinută, în 1967, sub îndrumarea prof. R. Piotrowsky). Asistent la Catedra de limba română a Universităţii de Stat din Chişinău (1962-1964); conferenţiar (din 1967), docent (din 1972), profesor  (din 1991), şeful Catedrei de limba şi literatura română (1980-1987) şi al celei de limba română (1987-1993), decan al Facultăţii de Litere (1967-1970), redactor-şef al publicaţiei ”Tânărul învăţător” (1978-1990) de la Institutul Pedagogic de Stat ”Ion Creangă” din Chişinău. Cercetător ştiinţific superior la Institutul de Lingvistică al AŞM (1978-1985). Ministru al ştiinţei şi învăţământului din RM (1990-1994). Militant activ pentru renaşterea naţională a românilor basarabeni. Secretar al Comisiei Interdepartamentale pentru  istoria şi perspectivele dezvoltării limbii moldoveneşti de pe lângă Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM, coautor al proiectelor de legislaţie lingvistică (1988-1989). Expert la Sesiunea a XIII-a fostului Soviet Suprem al RSSM, care a adoptat legile privind conferirea limbii române a statutului de limbă de stat, revenirea acesteia la grafia latină şi funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul republicii. Profesor invitat la Universitatea Bucureşti (1994). Redactor la revista ”Limba Română” din Chişinău (1994-1995). După revenirea la putere a foştilor comunişti deghizaţi în agrarieni (PDAM), i se îngrădeşte accesul la catedra universitară  (căreia îi consacrase peste 30 de ani) pentru « românizarea » învăţământului şi « reetnizarea » (alias « românizarea ») tinerei generaţii de moldoveni, încât  este nevoit să se autoexileze  şi să-şi caute un loc de muncă în Ţară. Expert la Direcţia Relaţii externe a Parlamentului României, consilier la RA ”Monitorul Oficial al României” (1995). Expert la Direcţia Generală pentru Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale, serviciul Românii de Pretutindeni, din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării din România (1996-2007). Doctor în filologie (1967). Doctor honoris causa al Universităţii ”A.I.Cuza” din Iaşi (1993), professor honoris causa al Universităţii  Bucureşti (1994). Eminent al învăţământului public din RM (1976), eminent al învăţământului superior din URSS (1981). Membru al Uniunii Jurnaliştilor din RM (1980), al Uniunii Scriitorilor din România (1999) şi al Uniunii Scriitorilor din RM (2011).  Ordinul ”Gloria muncii” (1996). Ordinul Republicii (2010). Ordinul Naţional « Serviciul Credincios »  în grad de Mare Ofiţer   (2014).

Debut poetic (1956) în ziarul ”Calea spre comunism” din Cahul. Debut în volum în 1997 (”Surâsul Giocondei”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti). Autor, coautor, redactor, coredactor  a  30 de manuale pentru învăţământul secundar şi superior, elaborări metodice, monografii (“Introducere în lingvistică”(‘în colab.), 1980, 1987, “Lingvistică generală” (în colab.), 1984; “Probleme dificile de analiză gramaticală”, 1978; “Şcoală a gândului. Teoreme lingvistice”, 1982 ; “De la grotesc la sublim. Note de cultivarea limbii », 1995 ; « Coloana infinită a graiului matern. File din marea bătălie pentru limbă », 1990 (în colab.), « Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul », 1998 ; « Româna corectă. Îndreptar de cultivarea limbii » (în colab.), 2000, ; « Calvarul limbii române din Basarabia », 2011 etc.)  şi a peste 250 de articole în probleme de  lingvostatistică, sociolingvistică, gramatică, vocabular, cultură a vorbirii.  A publicat versuri în diverse periodice: ”Glasul naţiunii”, ”Limba Română”, ”Literatura şi arta”, ”Patria tânără”,  « Spirit românesc », ”Viaţa satului” (Republica Moldova);» ; « Apollon », « Apollon junior », ”Constelații diamantine”, ”Contemporanul – Ideea europeană”, « Curierul de Vâlcea », ”Curierul românesc”, ”Dacia literară”, “Dacoromania”, « Dor de Basarabia », « Luceafărul”, ”Moldova Literară”, « Nomen Artis», ”Oglinda literară”,  ”Paradox”, « Poezia », ”Pro Saeculum”, ”Revista română”, ”Vatra veche”, ”Zeit” (România) ; ”Alternanțe” (München, Germania) ; ”Arcașul” (Cernăuți, Ucraina) ; ”Destine literare” (Montreal, Canada), ”Observatorul” (Toronto, Canada) ; « Lumina » (Panciova, Serbia) ş.a., în culegeri, antologii: ”Eterna iubire” (Ed. Biodova, Bucureşti, 1999), « Numai în miezul limbii » (Chişinău, 2000) , ”Limba maternă  –  floare eternă” (Ed. Dep. Rel. Naț. și Funcționarea Limbilor, Chișinău, 20000),  « 101 poeţi români » (Ed. Biodova , Bucureşti-Chişinău, 2013), ”Iubirea de metaforă” (Chişinău, Universitatea de Stat, 2000), ”Antologia sonetului românesc” de Radu Cârneci (Ed. Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2009), « Poeme creştine româneşti » (Editura Biodova, Bucureşti-Chişinău, 2011), « Poemele iubirii », vol. I-II, « Poemele limbii române » (Editura Biodova, Bucureşti, 2014), “Cartea poeziei – 2014” (Ed. ARC, Chişinău, 2014); Florian Chelu Madeva ”Sonet. Antologie românească” (în 5 volume),  partea a V-a (Editura ”Primus”, Oradea, 2015) ş.a. Volume aparte: ”Surâsul Giocondei” (B., Ed. Didactică şi Pedagogică, 1997), ”Trenul cu un singur pasager” (B., Ed. Didactică şi Pedagogică, 1998), ”Azur” (Ed. Augusta, Timişoara, 2002), ”Câte-s visele, multele...”;”Coloana infinitului” (B., Ed. Pro Transilvania, 2003), ”De-a alba-neagra” (B., Ed. Muzeul Literaturii  Române, 2006), ”Roată de olar. Sonete” (B., Ed. Pro Transilvania, 2008), ”Vernale ploi” (B., Ed. Univers Ştiinţific, 2009), ”Un câmp minat, urcuşul. Sonete ” (B., Ed. Pro Transilvania, 2010); ”101 poeme” (B., Ed. Biodova, 2011); “Altarul arderii de sine. 101 sonete” (B., Ed. Biodova, 2012),  “Ca un Òcnus, damnat. Sonete (volumul II)”, B., Ed . Biodova, 2013, “Socluri statuare. Sonete” (volumul III), B., Ed. Biodova, 2013, «Orfan de chipul meu. Sonete » (volumul IV) ; « Frunză prinsă-n gren. Sonete » (volumul V);. B., Ed. Biodova, 2014 ; ”505 sonete”. B., Ed. Biodova, 2015. Despre poezia lui au scris: Mihai Cimpoi, Mihail Dolgan, Anatol Ciobanu, Vitalie Marin, Ion Ungureanu, Nicolae Dabija, Gheorghe Vodă, Anatol Ciocanu, Leo Bordeianu, Ana Bantoş, Veronica Bâtcă, Ion Ciocanu, Ion Iachim, Vlad Pohilă, Elena Tamazlâcaru, Tudor Opriş, Adrian Dinu Rachieru, Victor Crăciun, Theodor Răpan, Aureliu Goci, George Gavrilă, Ioan Mazilu-Crângaşu, Ionela Mengher, Mihai Sultana Vicol etc. Referiri biobibliografice: Enciclopedia marilor personalităţi, vol. V, Fundaţia Realitatea Românească, Slobozia, 2003; Tudor Opriş. Chipuri în bronz: Evocări. B., Ed. Pro Transilvania, 2003;  A. Sasu. Dicţionarul biografic al literaturii române. Piteşti, Ed. Paralela 45, 2006; Dicţionarul scriitorilor români din Basarabia, 1812-2010, ed. a II-a, Chişinău, 2010; Calendar Naţional 2005. Chişinău, 2004; Maria Cudlenco. Nicolae Mătcaş – Biobibliografie, Chişinău, 2010; Dionis Lica. Clopotul amintirilor durute. Chişinău, 2010; V. Pohilă, V. Matvei. Un fişier vitae aniversar şi Un fişier operae selectiv (ordonat alphabetic). /În cartea: Dionis Lica. Clopotul amintirilor durute, 2010, pp. 189-2000; Vl. Prisăcaru. Străjer la demnitatea verbului/ Revista”BiblioPolis, nr. 1, 2010; Ana Bantoş. Nicolae Mătcaş, îmblânzitorul de cuvinte/ În revista “Limba Română” (Chişinău), nr. 11-12, 2011; Alexandru Bantoş. Nicolae Mătcaş – promotor consecvent al cauzei naţionale/. În cartea: Nicolae Mătcaş. Calvarul limbii române din Basarabia, 2011, pp. 13-18; Ecaterina Ţarălungă. Enciclopedia identităţii româneşti. Personalităţi (Litera M: Nicolae Mătcaş). B., Ed. Litera Internaţional, 2011; Ion Ungureanu. Un român ancestral printre noi./ În revista ”Art-emis” din 12.01.2013; Tudor Opriș. Un remarcabil savant-poet./ În revista ”Art-emis” din 06.05.2015; Mihail Dolgan. Nicolae Mătcaș  – un poet de talent și un remarcabil sonetist. /În revista ”Art-emis” din 04.11.2015; Theodor Răpan. Nicolae Mătcaș – model al implicării./ În revista ”Oglinda literară”, nr. 170, februarie 2016; Idem./ În revista ”Apollon”, nr. 2 (70), februarie 2016 ş.a.

NICOLAE MATCAȘ

by

Referinţă Bibliografică

Nicolae MĂTCAȘ: 7 SONETE/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 30 martie 2016