E verde-n jur și spicele-s gata de rod, e aur în lan. Și Ielele încearcă să-ți facă vrăji, să te ademenească-n hora lor, să te-nvețe să joci Drăgaica, să-ți prindă coroniță din flori de Sânziene. Înmiresmate și firave, sânzienele înfloresc de cele mai multe ori de sărbătoarea nașterii Sf. Ioan Botezătorul, tinerele noastre fete le culeg și se-mpodobesc, își ,,gătesc’’ cu ele și casa, cu sânzienele.
Nume de floare, nume de zi, nume de sărbătoare și de obicei, sânzienele trec dintr-o zonă într-alta a țării, îmbracă alte veșminte, dar ca manifestare nu se deosebesc prea mult. Cunoscută și ca sărbătoare a grâului, a adunatului spicelor și a belșugului verii, ziua de Sânziene mai trezește din amorțeala spirituală tineretul nostru de la sate.Momit cu discoteci și casete (unele, zic vorbele, ,,gurile rele din vecini’’, cam nelalocul lor), tineretul nostru autohton a cam uitat obârșia sărbătorilor, tradiția este tratată ca Cenușăreasă, iar portul popular un simplu accesoriu la hora din sat, care, uneori, pe alocuri mai capătă și iz de rock, ori influiențe de jazz! Dar nu-i nimc! N-ați observat că, de cele mai multe ori, la o petrecere, oricât de sofisticată ar fi ea, dorindu-se de…,,lume bună’’, începută cu un vals ori un tangou, așa, spre dimineață, hora noastră românească este prezentă-n pașii dansatorilor? Este ceva venit așa, parcă ancestral, picioarele-ncep singure a se mișca într-un ritm binecunoscut, dansatorii se adună unul câte unul și hora se mărește văzând cu ochii, lăsându-se la o parte ,,eticheta’’ apare așa, ca din senin, ba ,,Ciuleandra’’, ba ,,Călușul’’, iar către dimineață e rost și de-o sârbă! Oare ce se-ntâmplă în acele clipe? Forța divină întoarce sufletul la origini? Adună ielele și le vorbește într-un grai necunoscut nouă, chemă Sânzienele și le dă coronițe din flori de câmp, adună apele râurilor și le glăsuiește despre rolul Drăgaicei? Oare ce se-ntâmplă în ziua nașterii Sf. Ioan Bătezătorul? Este această minunată zi, la trei zile după solstițiul de vară, când, Drăgaica adună noaptea Ielele și le-ndeamnă să caute flăcăul, vorbește Sânzienelor și le arată dansul ușor al fetelor de măritat, găsește scaietetle din lanul de grâu, îl….tunde și-l aruncă peste casă, îndemnând firava fată să vadă cam cât ,,crește’’ el, scaietele peste noapte. ,,Ei, vezi, cam peste atâta timp te vei mărita’’, par a-i spune Sânzienele!
În luna lui ,,Cireșar’’, pe râuri apar corornițe de flori de câmp, din Sânziene, cum spun fetele noastre de la sat, noaptea Ielelor s-a dezlegat la dans de Drăgaică, iar ursitul se pare că le va veni acum, la horă, când, înlănțuite, fetele se pierd în iureșul dansului de Drăgaică. Aruncă priviri lungi după coronițele care dispar pe luciul apei, se duc și iar se-ntorc, iar strigătul flăcăilor parcă-i tot mi aproape: ,,Vino, măi, vino măi la Sânzieneeeee!’’
NICOLETTE ORGHIDAN
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..