Dragilor!
Vin să împart cu voi imensa mea bucurie! Încă două cărți, pe care le-am așteptat cu sufletul, au văzut lumina tiparului… Doi prunci, pe care i-am îngrijit în altarul inimii, mulți ani, și de care mă bucur azi ca un copil: „Albe păsări în cătușe”, prefațată de Preasfinția Sa Părintele Viorel Cojocaru și „Din șipotul destinului”, prefațată de distinsul scriitor Traian Vasilcau.
Mulțumiri infinite, cu aleasă prețuire, pentru îngăduința de a-și pleca privirea asupra modestelor mele scrieri și de a se expune într-o manieră atât de inedită, atât de sublimă! Tot respectul!
Să devii OM în viață e multă muncă, dar să vii pe acest pământ e un noroc, e un răsfăț al sorții.
Cerul alege când să venim, crezând în noi… Și această încredere ne-o așază în potirul izvorului nostru interior, în inimă. Iar aici putem găsi atâta Lumină, atâta liniște, atâta iubire, pace, răbdare, înțelepciune, …, atâta bogăție spirituală.
Ferice de cei care dăruie din tot ce au, pentru ca alții să crească! Ferice de inimile deschise, care știu a nu-și închide ferestrele și ușile nicicând! Ferice de noi, cei de putem împărți aceeași pită, același gând, același strop al veșniciei cu semenii, pe care-i iubim, ca pe noi înșine.
Mi-e dor de voi… Mi-e dor de fiecare suflet, care se regăsește în paginile acestor două cărți și nu doar în ele!
Mi-e dor…
Mult mi-e dor… Peste tot rătăcesc,
Sunt ca valul, la țărmuri retras,
De atât că prea mult vă iubesc,
De atât că-mi lipsiți, de un ceas.
Și vă caut în hrube de duh,
În adâncuri de calde-amintiri,
Chiar și-n fluturi planând în văzduh,
Încercați de prea mari ispitiri.
Ca o perlă pierdută-n străfund,
Caut forțele mici, să vă-adun
Și, în nuferii albi, să vă-ascund,
Căci supremei candori mă supun.
Mult mi-e dor… Poate sunteți în stea,
În sclipirea-i, ce farmecă nopți…
Tot ce știu e că, -n dragostea mea,
Sunteți îngerii clipelor, toți.
Autor: Geta Lipovanciuc
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..