Testimoniale

Cu ani în urmă am fost invitat de George Bălan să luăm masa împreună. Îmi amintesc doar că a fost ceva bun, finalizat cu un pahar de vin la fel de bun. Mi-a rămas în memorie plăcerea lui de a prezenta imagini, zâmbind. Ochii lui căutau involuntar cuvintele potrivite, alegându-le din același loc din care alții își iau invențiile, romanele, picturile. Fraze lungi, plastice, colorate, indiferent dacă vorbeam despre fizică, sau despre nu știu ce proces.

După vreo două zile m-a invitat, din nou, undeva lângă Oradea, într-un loc absolut perfect.

Acum, la ceva păr alb distanță, prin versurile din „Șarpele albastru“, îl simt pe George Bălan căutând pietre prețioase.

Căci astea sunt poemele.

Neobosit căutător de vibrații subtile, în acest volum îl simt, efectiv, pe George, bând din paharul de opal al iubirii. Că este doar în gând, sau aievea – ce importanță are? – el bea și din acest pahar. Cer albastru, nopți albastre, ochi albaștri, sâni albaștri – o atmosferă albastră încărcată de voluptate, de dorință de frumos și sexualitate elegantă a „șarpelui albastru de lumină“ – George.

În clipa din „Eternitate“ am găsit una din multele imagini diamant din volumul acesta, ce îmi pare – oare de ce? – scris alergând: „Știi bine: pașii lasă urme uneori, al nostru dormitor e plin de ele, pe unele le ștergem cu-n buchet de flori, dar altele noi le-om purta spre stele“.

„Paharnic“ de regină, trăitor din visuri, ca un fir de ață, plângând, scriind, ștergând, dar iubind – autorul ne pune dezinvolt în spațiul atemporal al poeziei, unde, ca să simți vibrația, trebuie să umbli desculț, cu sufletul afară („De acolo-ncolo“).

Cum spunea un mare actor, poezia este un roman în miniatură. Cred, însă – ca George, că – pentru a înțelege vibrația unui poem – trebuie mai întâi „să plonjăm“ în apele albastre de unde am ieșit primordial și unde „…sunt încă ascunse / comori pierdute-n dimineață, / secrete sacre, nepătrunse“ („Cum faci?“).

Aceasta este și invitația – de-a dreptul febrilă – a autorului, care, găsind comoara vibrației iubirii, dorește să cumpere întreg ogorul de cititori, ca să le arate ce a găsit.

Cartea aceasta, în mod categoric, este doar pentru cei care iubesc… Și care au cumpărat, și ei, cu prețul neliniștii proprii, un ogor, pentru că, undeva, au găsit comoara cuvântului prețios…

Sorin Raul Fântână

***

„În constelația cu mult albastru,

în care cerul siderează auriu…“

Cerul sau „Șarpele albastru“… „Șarpele albastru“ noul volum de versuri al poetului George Bălan siderează auriu în constelația cu mult albastru… Incurabilul optimist în timp de pandemie, primul volum de versuri al poetului din urbea de pe Cris, „recidivează“ …și o face tumultuos, într-o împletire mereu surprinzătoare de sentimente, trăiri si gânduri care inundă ca un șuvoi, uneori insidios, alteori cu

o forță nebănuită, trăitorul de poezie… Mult suflet și multă iubire de viață răzbate din versurile celui ce-și scrie „durerile pe țărm eu mi le-aș scrie, din val în val cu spumă să se spele…“. Trecând „prin vămile albastre“ și-a spus la rândul lui… „parola… Mi-atât de dor de Soare și de astre!“. Mult soare si cer albastru în drumul tău spre devenirea poetică, George Bălan!

Liana Bondici

 ***

Dacă printr-un cuvânt poți face pe cineva fericit, atunci spune-i mai multe cuvinte!

Sunt cuvintele din dedicația scrisă pe primul volum de poezii oferit mie de prietenul și colegul meu de profesie George Rîurel Bălan, care ne dăruiește cotidian, cu o frecvență de metronom, cu mare generozitate multe, multe cuvinte care îl locuiesc și pe care ni le oferă din marea sa bogăție de sentimente, emoții, cuvinte, trăiri; tocmai pentru a ne face fericiți. Mă impresionează la Rîurel ca individ, lejeritatea cu care baleiază între prima profesie, spre cea de manager, spre lumea Dreptului, cuibărindu-se în final la pieptul poeziei; apoi prin mobilitatea penei de poet, cât de prolific este, ce muză iubitoare îl însoțește cu devoțiune în universul poeziei, poezia fiind copilul lui de suflet, în care abordează o largă paletă de problematici, de ipostasuri pe care le îmbracă ființa umană, evenimentele traversate de-a lungul existenței, a vieții: flora, fauna, trăiri, semne, toate însă îmbrăcate în cel mai nobil sentiment iubirea . Mă mai impresionează la George, frecvența obsesivă în poezia lui a albastrului, pe care îl percep ca expresia infinitului, a universului, a luptei lui de a-l domina prin arma cuvintelor care îmbracă fericit un suflet de o mare întindere și bogăție emoțională, altruism și iubirea semenilor. Este dominat de o sete uriașă de cunoaștere, de împărtășirea ei.

Îi doresc lui G. R. Bălan, viață lungă, într-o permanentă stare de trăire și creație poetică, să ajungă prin realizările lui poetice în galeria poeților români consacrați și iubiți.

Prof. dr. Ioan V. Micu   

***

Am deschis o carte scrisă de „un poet-astru“ „și-n gând mă-ntreb: de unde ești?‒Cum naști atâta poezie?“. Am citit-o pagină după pagină şi am realizat că „miracolul ascuns“ al acestor versuri care mi-au încărcat inima de „nebănuite energii“ ce „făceau să stea tot Universu-n pace“ este „un Pelikan mai negru ca tăciunii“ care înșiruie cuvintele „cu flacără divină, ce nu mai arde, ci etern alină“. George, „Tu ești născut să naști poezie… “, să clădești „în versuri cadențate de odivoi, hârtia albă, strofa nisipie.“ Ca încheiere pot doar să spun că „E-atâta Soare iar la mine-n suflet“, „Cu dorurile vom visa la astre, Sunt fără de cuvinte… pot să închei… “. Minunat volum, încărcat de cuvintele unui suflet boem dar şi pragmatic, artizan al unor emoții complexe.

Ina Maahs

***

George Rîurel Bălan… „un optimist incurabil“ care a trecut de la copilărie la adolescență atât în plan fizic cât și poetic.

Dacă în primul volum ni s-a arătat copilandrul de „șase ani și jumătate“, în cel de-al doilea volum întâlnim „adolescentul“ care, precum spunea Lucian Blaga: „Tânărul cântă: Jocul și înțelepciunea mea-i iubirea!“.

Iubirea care-l îndeamnă să scrie este vatra unui vulcan în care s-au sedimentat până la această vârstă, deopotrivă: cunoaștere, sentimente, înțelepciune, doruri, tristeți, împliniri și dezamăgiri, care, iată ies la iveală în cel mai frumos mod, într-o creație poetică deosebită.

„Șapele albastru“- titlul nu este ales întâmplător, este metafora dominantă a volumului și a întregii creații.

Albastrul nu este ales aleatoriu, el fiind simbolul a tot ceea ce-l caracterizează pe poet. Lava sa este un amalgam de: imensitate, calm, inteligență, contemplație, încredere, succes, putere, fidelitate, spiritualitate și credință, tristețe.

Albastrul din creația lui George reprezintă răsăritul, culoarea libertății și a calmului care-l caracterizează.

„Perioada albastră“ (din creația lui Picasso) se pliază foarte bine și pe creația poetului, el arătând în acest volum un vers elegant, aristocratic, autentic, un vers care va rămâne eternității.

Volumul „Șapele albastru“ este un angajament poetic față de poezie, față de creație. Dorința de a atinge plenitudinea este regăsită în diverse poezii, poate cea mai reprezentativă fiind „Bioritm“.

Poezia care dă titlul volumului, „Șapele albastru“, reprezintă însăși creația poetică, asemuită cu o femeie pe care și-a dorit de multe ori să o „guste“ din „sfârcul scăpărat“, dar, a așteptat momentul, clipa, când „nebănuite energii“ au făcut să apară „cuvinte imprimate doar cu ace“.

George Rîurel Bălan este un poet cu frică de Dumnezeu, și îi închină nenumărate versuri, conștient fiind de trecerea timpului, sperând într-o viață cât mai lungă, astfel putându-se dedica creației.

Din când în când adolescentul se întoarce la copilărie spre a se încărca cu energie de care are atâta nevoie în orice etapă a vieții s-ar afla.

Toată creația lui George este un vals în lumea poeziei, un cântec de leagăn și de dragoste deopotrivă.

Se spune că „nu este greu să ajungi sus, este mai greu să te menții“, am încredere deplină în tine, îți doresc inspirație și sănătate, You win again!

Rodica Opriș

Bibliotecar la Biblioteca Universității din Oradea

by

Referinţă Bibliografică

O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ: ȘARPELE ALBASTRU de GEORGE RÎUREL BĂLAN, Ed. Confidențial, Oradea, 2021/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 24 februarie 2021