Departe de țară, uneori este de ajuns o zi de vară ca să simți că legătura cu acasă rămâne vie: într-o ie purtată cu drag, într-un steag ținut în palmă, într-un copil alergând prin iarbă, în mirosul de mici pe grătar și în graiul dulce de acasă, auzit sub cerul Canadei ca o întoarcere blândă spre ceea ce nu se uită.

Sâmbătă, 13 iunie 2026, la Simeon Park, Picnicul Anual AREC a adus împreună românii din Toronto și din împrejurimi, într-o zi trăită simplu, în aer liber, între familii, prieteni și oameni legați de aceeași obârșie.

Au fost copii, jocuri, fotografii, ii înflorite, strângeri de mână, grătare, zâmbete și bucuria aceea trăită de a fi între ai tăi, chiar și departe de țară. Pentru câteva ceasuri, depărtarea s-a făcut mai blândă.

Au fost prezenți reprezentanți ai Ambasadei României în Canada și ai Consulatului General al României la Toronto, alături de conducerea AREC, sponsori, voluntari și membri ai comunității. Îi amintim cu respect pe Excelența Sa Bogdan Mănoiu, Ambasadorul României în Canada, pe doamna Oana-Raluca Gherghe, Consul General al României la Toronto, pe domnul Emil Caraghin, președintele AREC, și pe domnul Danny Cheoreanu, fost președinte al AREC, care continuă să fie aproape de organizație, cu discreția și dăruirea omului care știe că binele se duce mai departe prin faptă.

AREC este una dintre organizațiile românești importante ale diasporei canadiene. Născută din priceperea și solidaritatea inginerilor români, asociația a crescut, de-a lungul anilor, ca loc de sprijin, întâlnire și încurajare pentru cei care au venit în Canada cu studii, cu muncă, cu speranțe și cu dorința de a-și găsi drumul păstrând vie legătura cu acasă.

Prin mentorat, întâlniri profesionale, evenimente culturale și acțiuni comunitare, AREC duce mai departe imaginea unei Românii harnice, demne și respectate prin oamenii ei.

Picnicul anual, asemenea Galei AREC și celorlalte evenimente organizate de-a lungul anilor, arată că o comunitate trăiește nu doar prin reușitele ei profesionale, ci și prin momentele în care oamenii se adună, își vorbesc și își amintesc, firesc, că aparțin aceleiași obârșii.

Se cuvine să le mulțumim tuturor celor care au sprijinit această întâlnire: organizatori, sponsori, voluntari, fotografi, cameramani și tuturor celor care au dăruit din timpul, munca și priceperea lor. Într-o comunitate, fiecare lucru frumos se naște din mai multe mâini și din mai multe inimi. Fiecare gest de ajutor, văzut sau nevăzut, ține vie casa comună.

Departe de țară, asemenea întâlniri domolesc dorul și îl fac mai ușor de purtat. Pentru câteva ore, România se simte aproape: în cămășile cusute, în steagul purtat cu emoție, în copiii care privesc, poate fără să înțeleagă pe deplin, câtă istorie se poate aduna într-o ie și câtă iubire poate sta într-un cuvânt românesc.

Acesta rămâne unul dintre cele mai valoroase rosturi ale unei comunități: să îngrijească legătura cu acasă, să îi facă loc acolo unde viața ne-a așezat, să ducă mai departe limba, portul, memoria și imaginea unui acasă pe care copiii îl pot simți prin noi.

La Simeon Park, într-o zi de iunie, românii au fost din nou împreună.

Și, pentru câteva ceasuri, sub cerul Canadei, România s-a lăsat simțită în lumină, în glasuri, în ii, în steag și în inimile celor care nu au uitat de unde au plecat.

Carmen Cristina Oltean

Toronto, 14 iunie 2026

by

Referinţă Bibliografică

O zi românească sub cerul Canadei/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 14 iunie 2026