OCNAȘUL FĂRĂ VINĂ…
#AnnaNoraRotaru – autor
Timpu-a amorțit demult, cavou mi-e celula tenebroasă…
Nici că-mi mai număr anii, în jurul meu domnește-abis…
Cu capu-ntre genunchi șed, pe podea de vreme roasă,
Cu o pătură pe umeri, murdară, găurită, zdențăroasă,
Lăsat în voia soartei mele, fără un drept la gând și vis,
C-aicia… mi-e totul interzis…
Mintea-i în negură și haos, nu-mi mai amintesc precis,
Știu că mi-e tare frig și chiar ziua-i noapte-ntunecoasă…
Mai știu că, mâna pe cuțit n-am pus și sigur n-am ucis,
Dar, în cârcă poveri alții mi-au pus și fără milă au decis,
Țap ispășitor să fiu îmbrâncindu-mă cu mutră fioroasă,
În hrubă neagră, friguroasă…
Câtă vreme a trecut, nu știu, de câți ani fost-am înrobit,
Că pierdut-am numărul, nici vizite, vești, vreo scrisoare…
Nu mă țin picioarele, cătușa-i-n carne, gârbov și zdrobit,
Lipiți mi-s ochii de-ntuneric, nu mai văd, n-aud, am înălbit…
M-au-nghiontit azi să-nțeleg, că am să ies din-nchisoare,
Dar, încotro mă ducă pașii oare?
Ce cale să apuc ? Nimeni, la poartă nu-i să mă aștepte,
Drumurile toate-mi par necunoscute și locurile-s străine…
Orbiții-mi ochi de soare-mi frec și m-așez pe niște trepte…
Închisoarea-i casa mea, azi, cine soarta să mi-o-ndrepte?
Chiar dacă undeva stăteam, morman o fi acum de ruine,
De-or mai fi ai mei, le-or fi rușine…
Hai soare, pentru mine-i prea târziu, adu noaptea înapoi,
Vreau-n hruba mea iar, să deschidă poarta strig la paznic…
Printre oameni, Om nu mai sunt eu, rămas-am un strigoi
Sau, îndreaptă-mi pașii Doamne, spre lumea cea de-apoi,
Că, nevinovat, amândoi știm că am fost și suferii amarnic,
Tributul mi l-am plătit aici, zadarnic…
_________________ NORA _________________
versuri din vol. __ „Gânduri pe malul tăcerii” __
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..