Suntem doar o fărâmă în Universul mare,
Un curcubeu ce-mparte sămânță de iubiri,
Ca pacea să se nască, ea-i pod de împăcare
Și cumpăna fântânii ce-adapă dezrobiri.
*
Suntem poteci zvâcnite din beznă spre lumină,
Trăind în armonie c-un Domn, dar și c-un rob,
Doar spuma mării triste, retrase-n stea divină,
Și greu ulciorul Păcii ce azi rămas-a ciob.
*
Suntem ce-al nostru cuget ne dăruie prin gânduri,
Ducându-ne povara pe aripi de răgaz.
Aici găsi-vom tihna, nu-n pironite scânduri,
Scăpare-i doar aice, și-n ropot de talaz.
*
Suntem doar judecații, nicicând judecătorii,
Căci cel de-adăpostește și ură, și furii
Nu ști-va pace-n viață, va fi ca trecătorii
Lipsiți de braț și gleznă și fără bucurii.
*
Suntem doar plâns de neguri în marea iarnă-a vieții,
Poftiți în valsul prăzii, cu pas de ironii,
Și flacăra arzândă în cordul stins al gheții,
Ce-n veci nu înceta-va să-mpartă armonii.
*
Suntem tulpini de leagăn în care pruncul doarme,
Sărutul de pe frunte, când visele-amuțesc,
Și crucea răstignirii în ropotul de arme,
Pornite, -n neiubire, să stingă ce-i lumesc.
*
Suntem, dar fiecare din noi e ramul veșnic
Al pomului ce-mparte iubirea din Eden
Și-atât cât s-or încinge și umbrele în sfeșnic,
Vom resimți în toate al Păcii sfânt polen.
*
Autor: Geta Lipovanciuc
by 
 |
Referinţă Bibliografică |
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..