Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Fără categorie » Pășind în universul poetic al  scriitorului Vasile Bele: VOI CULEGE TIMP DIN CERUL MEU – recenzie de Mihaela CD

Pășind în universul poetic al  scriitorului Vasile Bele: VOI CULEGE TIMP DIN CERUL MEU – recenzie de Mihaela CD

Pășind în universul poetic al  scriitorului Vasile Bele: VOI CULEGE TIMP DIN CERUL MEU – recenzie de Mihaela CD

 

Volumul de poezii  VOI CULEGE TIMP DIN CERUL MEU ce poartă semnătura bine-cunoscutului scriitor  maramureșean VASILE BELE a fost publicat la editura Armonii Culturale din Urechești, Bacău, în anul 2023.

Respectând  o structură pe care am mai întâlnit-o la cărțile scriitorului Vasile Bele și  de această dată volumul de versuri cu un conținut de 176 de pagini este împărțit pe 3 secțiuni : Secțiunea Poeme, Secțiunea Acrostihuri, Secțiunea Poeme Îngemănate

Coperta lucioasă, elegantă, de un albastru splendid ce întruchipează bolta literară a poetului Vasile Bele brodată cu stele de timp, ne invită să intrăm pe poarta timpului nemărginit și să  pătrundem în universul său liric, nemuritor: Volumul  începe cu un motto al autorului: „ Pentru atunci când clipele pierdute în foșnetul de vânt vor prinde rădăcini, dar și pentru când doar picuri de ploaie, își vor duce veacul speranței prin privirile de curcubeu’’ (Vasile Bele)

Trecerea timpului este unul dintre subiectele care i-au preocupat dintotdeauna pe poeți, iar slovele atunci când se află  în mâna unui arhitect desăvârșit al poeziei, precum este poetul Vasile Bele, vor naște splendide metafore ce vor adăpa sufletele însetate de frumos ale iubitorilor de poezie.

Poetul Vasile Bele  cunoaște arta  transformării cuvintelor și impresionează cu fiecare nouă carte pe care o publică. Cuvintele se topesc sub greutatea condeiului său și se lasă modelate armonios pentru a cânta într-o simfonie poetică a sufletului.

Cât de frumos armonizează poetul cuvintele în încercarea opririi timpului! „ Sleit de putere voi fura/de la o stâncă-plină de albastru/ rădăcinile pictate cu tămâie/pentru a opri timpul în loc/și a înveșnici clipa unui/zbor de cuvinte’’ ( Voi culege timp din cerul meu)

Dar timpul nu poate fi oprit și ’’Izvorul dintre două clipe de rouă/ cerne lumină și cuvânt/pentru a broda pe cer/o troiță pentru sfințire’’ (Singur prin lume)

Poetul face ‚ „Popas între  amintiri și anotimpuri’’, lăsând „amintirile pierdute” să plece îndreptându-se spre „ anotimpurile ce vor veni’’. Timpul se măsoară în anotimpuri, luni și zile, iar poetul îi face câte un poem fiecărei zile a săptămânii. Ziua de luni este ‚’’născută în tăcere/din iubire și dăruită/unui sărut de rouă’’, iar marți, „Când se trezeau zorii zilei de marți/I-am pus cununa de smarald/pe chipul plin de albastru’’.

Ziua de miercuri o întâmpină cu bucurie: „ voi culege roadele iubirii/nimic din ce a fost ieri nu îmi mai amintește/decât de ziua de miercuri’’ iar joi, „ vom adormi sub miros de busuioc…”.

Poemul zilei de vineri sună așa: ‚ „Te-am ascultat muză și am alergat după libertate’’  pentru că sâmbătă să  facă un  „ popas  între timp și anotimp’’ iar duminică să scrie poemul, „Sfântă Duminică, apără-ne și ne ocrotește…’’

Poetul, acel ardelean neaoș cu ’’inima bună’’  născut în ’’clipa de lumină’’, dăruiește necondiționat  cititorului slove îmbrăcate în „muzica gândului’’, culese din lacrima sufletului, în „sărut de rouă’’ și așezate în vers.

Înfrățirea poetului cu natura este evidentă, căci „curge seninul /din verdele-miracol/iar libertatea zborului /culege lacrima/și scânteie de rouă’’ (Curge seninul)

Poetul se simte dator locurilor natale, înaintașilor „care-au luptat pentru un trai curat și bun și nepătat’’ ( Mai am o datorie.1.) iar glia străbună îi este sfântă comoară, căreia i se închină și îi dedică adevărate ode: „ Mă închin,/ție, glie-pământ/sfânt/rugăciune/rostită în seninul/verdelui-miracol’’(Mă închin)

Poetul pleacă  la drum în  „Pribegia albastrului necălcat’’ să adune amintiri „din seninul inimii’’ pe care le dedică „ pentru tine muza albastră/învelită-n libertate’’ , de  (Ziua internațională a inimii)

Printre căutări, poetul asculta „ Tăcerea timpului’’ care‚ „ cerne ruginiu’’, semn că toamna vieții l-a ajuns dar își spune : „Voi culege timp din cerul meu’’, într-un „ film fără anotimp’’,  dintr-o „ floare fără timp’’  în „sărutul dimineții’’.

Ca să poți aprecia cu adevărat poezia trebuie să îi asculți muzica așa cum spunea Voltaire „Poezia este un fel de muzică, trebuie să o auzi ca să o apreciezi’’. (Voltaire) Vocea inimii poetului Vasile Bele cântă în versuri presărate cu divin prin talanții ce i-au fost dăruiți la naștere.

Superbe sunt construcțiile poetice pe care le așterne în  poemele dedicate în amintirea marelui nostru poet național Mihai Eminescu: „Știu că nu pot opri visul albastru/să-și cearnă povestea de iubire/dar , acolo, LA MIJLOC DE CODRU,/așteaptă lacrima plină de zâmbet/ să fie dăruită unui sărut’’ (REMEMBER EMINESCU.1.)

Gândul poetului călătorește ‚ „Între culoare și cuvânt’’ prin clipe de emoție și bucurie, „în timp ce  clopotul bisericii ne va chema la rugăciune ’’ și astfel’’ s-a mai născut o punte între așteptări’’  măsurând în vers fiecare zi din cele 7 care au mai rămas  până la momentul mult așteptat: „OPREȘTE-MĂ  LA TINE MARAMUREȘ! OPREȘTE-MĂ ÎN TINE ANOTIMP! GÂNDURI ȘI EMOȚII…’’

Secțiunea Acrostihuri și  Secțiunea Poeme Îngemănate relevă pe lângă talentul deosebit și priceperea artistică în construcții poetice inedite, caracterul altruist, dăruirea și iubirea de oameni pe care o are poetul Vasile Bele pentru colegii de breaslă. Căci, înainte de toate, chiar înainte de  a fi poet, este el OMUL Vasile Bele, omul creat din  iubire de Dumnezeu, pentru iubire de oameni.  Pentru autorul Vasile Bele  în  inima sa ar fi  un cumplit întuneric dacă nu ar exista iubirea de oameni, așa cum ne spune citatul lui Goethe: „Ce e pentru inima noastră o lume fără iubire? E ca o lanternă fără lumină” – Johann Wolfgang von Goethe

În volumul de poezii  VOI CULEGE TIMP DIN CERUL MEU vom găsi nemurirea clipei îmbrăcată în bob de rouă, vom găsi  perle rare ale sufletului poetului înzestrat cu frumos, vom găsi cuvinte sfințite, îmbrăcate în senin și bunătate.

Pășind în universul poetic al scriitorului Vasile Bele  vom înțelege că în ființa scriitorului trăiește o inimă imensă, în care este loc pentru toți cei cu care acesta interacționează, care bate pentru semeni în primul rând și abia apoi pentru sine, care se dăruiește necondiționat pe altarul literaturii contemporane, pentru noi, cititorii de azi și pentru generațiile care vor veni.

Mihaela CD

TWUC, LSR, WPAC

 

Facebooktwitterby feather

Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.