Nicolae Dabija e viu.
Așa a spus și Doina Dabija, și alți vorbitori la Evenimentul „Pe urmele lui Orfeu”, consacrat academicianului Nicolae Dabija, desfășurat în incinta Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu” în chiar ziua lui de naștere, 15 iulie, anul curent.
Simpozionul științific „Icoană spartă–Basarabia” a cuprins comunicări rostite de acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Mihai Cimpoi, directorul onorific al Centrului, acad. Ion Hadârcă, vicepreședinte al Academiei, dr. Iulian Filip, dr. Aurelian Silvestru, dr. Victoria Fonari, Monica Babuc, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, Claudia Partole, scriitoare, Nina Josu, scriitoare, Traian Vasilcău, scriitor și diacon al Mitropoliei Basarabiei, Ștefan Sofronovici, cercetător, poet etc.
Elena Dabija, șefa Centrului, a menționat faptul că instituția a realizat cinci evenimente majore dedicate lui Nicolae Dabija, de la 2021 până în 2025, demonstrând prin fapte concrete că numele, activitatea și opera celui omagiat nu sunt date uitării la Cetatea lui Mihai Eminescu.
Acad. Mihai Cimpoi s-a axat pe povara culturii noastre, în lipsa Apostolului neamului nostru. Raportarea la real, la spiritul timpului, la arătarea drumului pe care trebuie să mergem–acestea au fost prioritățile lui Nicolae Dabija, până la sfârșit.
Acad. Ion Tighineanu a spus că e foarte greu de vorbit la trecut despre cel plecat.
Monica Babuc a evidențiat adevărul că Nicolae Dabija a fost o personalitate care determina adunarea oamenilor în jurul său.
Iulian Filip a zis că Nicolae Dabija trebuie pus în continuare la lucru, să nu-l lăsăm să se odihnească.
Ion Hadârcă ne-a propus să-i oferim cuvântul lui Nicolae, în primul rând. Ceea ce simțim noi astăzi, când asupra noastră plutesc scenarii apocaliptice, e că tare ne lipseste lumina cuvântului Fratelui Nicolae.
Aurelian Silvestru ne-a îndemnat să-i punem la lucru opera. Nicolae Dabija a fost sigur că a găsit stânca pe care era imprimată harfa lui Orfeu.
Traian Vasilcău a menționat faptul că Nicolae Dabija a fost un preot fără patrafir, într-un timp când predicatorii adevărați lipseau și i-au înlocuit unii poeți, pentru călăuzirea neamului românesc din Basarabia.
Ștefan Sofronovici a mărturisit că Nicolae Dabija este demn de pomenirea și neuitarea noastră. El a fost conștient de misiunea lui.
Victoria Fonari a specificat că Expoziția de artă fotografică „Aș vrea să măsor cu o iubire vecia” este excepțională! Proiectul și conceptul aparține Asociației Culturale REGAL D’ART din Botoșani (președinte–Lili Bobu), realizarea poartă numele PIM Gallery, Iași (manager-Maria Pietrariu). Proiectul a fost sponsorizat de Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere”, prin amabilitatea rectorului Gheorghe Avornic. Expoziția conține fotografii din arhiva familiei și a revistei „Literatura și Arta”.
Nina Josu a adeverit că Nicolae a fost părintele spiritual al redacției. Nu se știe dacă peste o mie de ani va mai fi un Nicolae Dabija! Nu se știe…
Claudia Partole a concluzionat că sunt oameni pe care nu-i înlocuiește nimeni. Aceia sunt călăuzitorii noștri. Înainte-Mergătorii noștri, iar Nicolae a fost unul dintre ei.
Spectacolul literar-muzical „Cerul lăuntric” a cuprins creații recitate de Ion Tighineanu, Iulian Filip, Traian Vasilcău, Nina Josu, Gheorghe Reabțov (în limba franceză), Lilia Manole, Raisa Plăieșu, Varvara-Valentina Corcodel (în limba italiană), Sandu-Artistin Cupcea etc.
La final, Doina Dabija a mulțumit tuturor celor prezenți că nu-l uită pe Nicolae Dabija și că-l iubesc.
Acest fapt rămânând a fi Esențial pentru un Scriitor pornit pe urmele lui Orfeu, în Eternitate!
Traian VASILCĂU
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..