Potrivit unei decizii a autorităților spaniole, Monumento a los Rumanos Caídos (Monumentul Românilor Căzuți) închinat memoriei lui Ion Moța și Vasile Marin va trebui demolat până pe 31 decembrie 2026.
Întretimp, o serie de publicații spaniole au acordat atenție unei petiții înaintate de asociația „Abogados Cristianos” (Avocații Creștini) împotriva demolării monumentului închinat memoriei celor doi lideri ai Gărzii de Fier Române, care au murit în 1937 în timp ce luptau alături de trupele franchiste în Războiul Civil Spaniol.
Fundația Spaniolă a Avocaților Creștini, solicită Comunității Madrid, condusă de Isabel Díaz Ayuso, să suspende orice procedură de demolare și să analizeze declararea ansamblului drept Bun de Interes Cultural (BIC) sau Bun de Interes Patrimonial.
Organizația observă că Monumentul Românilor Căzuți are o valoare istorică și religioasă care ar trebui analizată înainte de orice intervenție ireversibilă.
„Nu se poate permite ca Guvernul să folosească memoria istoriei tuturor spaniolilor drept scuză pentru a dărâma o cruce creștină”, a opinat Polonia Castellanos, președinta Abogados Cristianos.
De cealaltă parte, Guvernul spaniol și-a motivat decizia arătând că Garda de Fier a fost o organizație fascistă.
Cert este că pe 24 noiembrie 1936, un grup de opt legionari români, avocatul Ion I. Moţa, avocatul Vasile Marin, prințul Alexandru Cantacuzino, inginerul Gheorghe Clime, preotul Ion Dumitrescu Borşa, avocatul Neculai Totu, economistul Bănica Dobre și prințul Alexandru Cantacuzino au plecat în Spania pentru a exprima pe front solidaritatea Mișcării Legionare cu regimul naționalist spaniol condus de generalul Franco.
„Prin haina străpunsă şi sfîrtecată a lui Ionel Moţa se văd culorile Drapelului Românesc”, relata prințul Alecu (Alexandru) Cantacuzino momentul imediat morții lui Moța și Marin.
Iată câteva din articolele spaniole privind poziția luată de Avocații Creștini:
„Petiție pentru protecție pentru a preveni demolarea crucii în memoria a doi voluntari români căzuți în Războiul Civil”
https://www.larazon.es/espana/peticion-amparo-evitar-derribo-cruz-memoria-dos-voluntarios-rumanos-caidos-guerra-civil_202608276a9007a2ae2f3735da17324b.html
„Avocații creștini cer Comunității Madrid să protejeze de la demolare Monumentul din Majadahonda al românilor căzuți la datorie ”
https://infomajadahonda.com/noticias/abogados-cristianos-pide-a-la-comunidad-de-madrid-que-proteja-del-derribo-el-monumento-a-los-rumanos_29388/politica-en-majadahonda
„Avocații creștini îi cer lui Isabel Ayuso (PP) să ‘salveze’ monolitul românesc din Cimitirul Majadahonda prin declararea lui Bun de Interes Cultural sau Patrimoniu”
https://majadahondamagazin.es/abogados-cristianos-piden-a-isabel-ayuso-pp-que-salve-el-monolito-rumano-del-cementerio-de-majadahonda-declarandolo-bien-de-interes-cultural-o-patrimonial/
„Avocați creștini cer protecție pentru a preveni demolarea crucii luptătorilor români din Majadahonda”
https://majadahondain.es/noticias/noticia/abogados-cristianos-pide-amparo-para-evitar-el-derribo-de-la-cruz-de-los-combatientes-rumanos-en-majadahonda/
„Avocații creștini solicită comunității protejarea patrimoniului pentru a preveni demolarea Crucii Majadahonda”
https://www.europapress.es/madrid/noticia-abogados-cristianos-solicita-comunidad-proteccion-patrimonial-evitar-derribo-cruz-majadahonda-20260827094043.html
„Avocații creștini cer protejarea Crucii Majadahonda”
https://www.madridactual.es/municipios/majadahonda/abogados-cristianos-comunidad-proteccion-patrimonial-evitar-20260827-8116285.html
„Campanie pentru salvarea crucii Majadahonda pe care Sánchez vrea să o demoleze: cer orașului Ayuso să o declare sit de interes cultural”
https://www.eldebate.com/espana/madrid/20260827/campana-salvar-cruz-majadahonda-quiere-demoler-sanchez-piden-ayuso-declare-bic_452640.html
„Avocații creștini fac apel față de demolarea crucii din Majadahonda”
https://www.noticiasdemajadahonda.es/79040-abogados-cristianos-lucha-por-evitar-demolicion-de-cruz
„Numărătoarea inversă până la monumentul din Madrid dedicat fasciștilor români căzuți în Războiul Civil: ”
https://www.eldiario.es/sociedad/cuenta-monumento-madrid-rumanos-fascistas-muertos-guerra-civil-exaltacion_1_13510907.html
„Petiție pentru protecție pentru a preveni demolarea crucii în memoria a doi voluntari români căzuți în Războiul Civil”
https://www.larazon.es/espana/peticion-amparo-evitar-derribo-cruz-memoria-dos-voluntarios-rumanos-caidos-guerra-civil_202608276a9007a2ae2f3735da17324b.html
„Aceștia solicită protecția patrimoniului din partea Comunității Madrid pentru a împiedica guvernul să demoleze Crucea Majadahonda”
https://adelanteespana.com/cruz-majadahonda-abogados-cristianos
Redăm textul ultimului articol:
„Guvernul dezlănțuie persecuția împotriva Crucii de la Majadahonda în cadrul campaniei sale de cristofobie instituțională.
Secularismul radical și ostilitatea guvernului Sánchez față de simbolurile religioase ale națiunii spaniole au atins un nou punct de dispută în Comunitatea Madridului. Ministerul Politicii Teritoriale și Memoriei Democratice, condus de francmasonul Ángel Víctor Torres, a adăugat oficial monumentul și crucea comemorativă de pe Dealul Radio, în municipiul Majadahonda (Madrid), la Catalogul Simbolurilor și Elementelor Contrare Memoriei Democratice. Această rezoluție ministerială dispune în mod explicit și imediat îndepărtarea sau demolarea sitului de patrimoniu. Decizia a declanșat un val de indignare profundă în rândul organizațiilor civile și al actorilor sociali, care interpretează măsura ca fiind o persecuție sectariană și un atac direct împotriva libertății de cult și a pilonilor tradiționali ai societății spaniole.
Agresiunea guvernului împotriva acestui templu al memoriei și credinței nu a rămas fără răspuns din partea instanțelor. Fundația Spaniolă a Avocaților Creștini a preluat apărarea monumentului prin depunerea unui recurs administrativ ferm la Direcția Generală a Patrimoniului Cultural a Comunității Madrid. Entitatea juridică cere oprirea completă a proiectului de demolare și solicită protejarea oficială a unui simbol care face parte din istoria municipalității încă de la mijlocul secolului al XX-lea. Ofensiva ministerială împotriva creștinismului demonstrează dorința de a rescrie trecutul național și de a eradica orice manifestare de spiritualitate din sfera publică.
Cererea de protecție a patrimoniului depusă la guvernul regional
Ofensiva Avocaților Creștini urmărește să neutralizeze încercarea Ministerului de a distruge crucea. Cererea administrativă solicită oficial guvernului regional din Madrid să inițieze un proces definitiv pentru a declara complexul monumental Bun de Patrimoniu sau, alternativ, Bun Cultural. Organizația își bazează cererea pe legislația actuală, ținând cont de vechimea incontestabilă a structurii, natura sa de cruce religioasă anterioară anului 1950 și legătura sa istorică cu evenimentele Războiului Civil Spaniol din 1937.
Împreună cu cererea de protecție a patrimoniului, fundația a cerut adoptarea unor măsuri de precauție urgente pentru a opri imediat orice tip de licență, ordin, executare sau acțiune fizică care vizează demolarea monumentului. Organizația subliniază că complexul este situat pe un teren strict proprietate privată, adiacent cimitirului parohial Majadahonda. Prin urmare, orice intervenție unilaterală a excavatorilor guvernului central pentru a modifica amplasamentul fără autorizațiile relevante ar constitui o ilegalitate administrativă flagrantă și o încălcare a proprietății private.
Ipocrizia guvernamentală și distrugerea artei sacre
Justificarea folosită de guvernul lui Pedro Sánchez pentru a ordona demolarea caracterizează structura ca un element de exaltare ideologică a francismului și a fascismului european. Cu toate acestea, realitatea istorică infirmă categoric motivațiile sectare ale Executivului. Monumentul a fost construit în 1948 în memoria cetățenilor români Ion Mota și Vasile Marín, care au murit la Radio Hill în timpul luptelor din 1937. Statul spaniol nu a contribuit cu niciun cent la finanțarea lucrărilor; mai degrabă, inițiativa a mers mai departe datorită donațiilor private ale românilor exilați care fugeau de regimul comunist pe care Uniunea Sovietică l-a impus țării lor după al Doilea Război Mondial.
Demolarea Crucii Majadahonda ar reprezenta o nouă piatră de hotar în istoria îngrijorătoare a creștino-fobiei care caracterizează politicile actualei administrații. Utilizarea partizană a legislației memoriei democratice servește drept pretext perfect pentru a masca un resentiment profund față de simbolurile identitare ale Bisericii Catolice. Obsesia administrației Sánchez de a dărâma cruci în toată țara nu este determinată de dorința de reconciliere, ci mai degrabă de o strategie calculată de dezmembrare culturală și îndoctrinare secularistă.
Președinta Fundației Spaniole a Avocaților Creștini, Polonia Castellanos, a denunțat ferm sectarismul Ministerului și a cerut curaj din partea instituțiilor regionale pentru a opri acest scandal.
Șefa asociației juridice a subliniat neregulile din jurul unei ipotetice preluări guvernamentale a parcelei Majadahonda, reiterând proprietatea privată a terenului:
Și adaugă:
Mobilizarea cetățenească și activismul juridic constituie ultimul bastion al rezistenței împotriva impulsului distructiv și cristofob al Ministerului. Organizația avocaților amintește că serviciile sale juridice au obținut deja victorii semnificative împotriva consiliilor locale și a delegațiilor guvernamentale care au încercat să aplice directive seculariste similare în trecut. Intervențiile avocaților creștini au reușit să oprească îndepărtarea crucilor din Cáceres, Betxí, Dueñas și a monumentului emblematic din Parcul Ribalta din Castellón, stabilind precedente juridice valoroase pentru protejarea libertății religioase.
Comunitatea Madridului își asumă acum responsabilitatea istorică de a acționa ca un bastion împotriva urii instituționale a guvernului central. Ministerul Culturii trebuie să soluționeze rapid cererea de protecție pentru a preveni ca utilajele să provoace daune ireversibile patrimoniului de la Cerro de la Radio. Rezultatul bătăliei juridice de la Majadahonda va determina viitorul monumentelor religioase din Spania în fața unei administrații care folosește monitorul oficial ca armă ideologică împotriva creștinismului.”
Oficialii români care au achiesat la demolarea Crucii Monument de la Majadahonda
Publicațiile spaniole Politic și El Diario au dezvăluit numele diplomaților români care au salutat decizia autorităților spaniole de a demola Crucea Monument de la Majadahonda, intitulată Monumento a los Rumanos Caídos (Monumentul Românilor Căzuți).
„Există un detaliu care demontează narațiunea ‘ingerinței’. Guvernul român a scris ministerului spaniol pe 24 august 2026, pentru a-i mulțumi pentru ordinul de îndepărtare (a monumentului – n.red). Dragoș Hotea și Bogdan Mazuru au declarat că măsura consolidează memoria democratică și în țara lor. Nu este un capriciu al Madridului: este o coerență europeană cu un trecut care a ucis și a asuprit” se arată în articolul intitulat „Majadahonda: monumentul fascist încă dăinuie, iar timpul trece” (https://politic.es/majadahonda-monumento-guardia-hierro-izquierda.html)
Cam același lucru notează și El Diario în articolul cu titlul „Numărătoarea inversă până la monumentul din Madrid dedicat fasciștilor români căzuți în Războiul Civil: ” (https://www.eldiario.es/sociedad/cuenta-monumento-madrid-rumanos-fascistas-muertos-guerra-civil-exaltacion_1_13510907.html)
„În timp ce timpul trece și toată lumea așteaptă să vadă ce se întâmplă cu structura, guvernul român a reacționat în favoarea eliminării acesteia. Potrivit elDiario.es, cabinetul prim-ministrului a trimis pe 24 august un e-mail Ministerului Politicii Teritoriale și Memoriei Democratice, mulțumindu-i pentru măsură. În acesta, secretarul de stat, Dragoș Hotea, și reprezentantul guvernului pentru promovarea memoriei istorice, Bogdan Mazuru, afirmă că decizia nu numai că ‘întărește’ memoria democratică în Spania, ci și în România.
Există un detaliu care demontează narațiunea ‘ingerinței’. Guvernul român a scris ministerului spaniol pe 24 august 2026, pentru a-i mulțumi pentru ordinul de îndepărtare. Dragoș Hotea și Bogdan Mazuru au declarat că măsura consolidează memoria democratică și în țara lor. Nu este un capriciu al Madridului: este o coerență europeană cu un trecut care a ucis și a asuprit”.
Articolul este însă cu dublă măsură în ce privește „trecutul care a ucis”. Astfel, nu se face însă nici referire sau vreun cuvințel despre milițiile revoluționare de stânga care au ucis circa șapte mii de membri ai clerului în Războiul Civil Spaniol.
Bilanțul confirmat de istorici include masacrarea a 13 episcopi, 283 de măicuțe, 2.365 de călugări și 4.184 de preoți și seminariști.
Pe lângă execuțiile sumare și torturi, milițiile au incendiat mii de biserici și mănăstiri. În numeroase orașe, precum Barcelona sau Madrid, criptele au fost deschise, iar rămășițele mumificate ale călugărițelor și preoților au fost scoase din sicrie și expuse batjocurii în stradă.
Biserica spaniolă a beatificat peste 2.000 dintre aceste victime, recunoscându-le oficial drept Martiri ai Războiului Civil Spaniol.
Cam aceasta ar fi o perspectivă completă pentru cererea publică a Fundației Spaniole „Avocații Creștini” de revocare a dezafectării monumentului.
Interesantul personaj Bogdan Mazuru
Versatilitatea lui Bogdan Mazuru i-a fost răsplătită cu posturi de ambasador în stil suveică, scăpând și de scandalul de la Ambasada Franței și de la Institutul Cultural Român de la Paris unde țapi ispășitori au fost găsite două secretare. Scandalul a ajuns până și la știrile BBC. Sigur că poți învinui o secretară că a atașat din greșeală un document intern la un email. Dar faptul că se întocmesc documente interne cu calificative de „indezirabil” și „scârbos” e responsabilitatea conducerii, nu a secretarelor.
Dar domnul ambasador Mazuru a căzut în picioare, ca pisica.
De asemenea, i s-au trecut cu vederea și articolele din Curentul și Cotidianul în care era acuzat că ar fi chemat jandarmii ca să-i împrăștie pe votanții români.
Menționăm în acest sens articolul „Bogdan Mazuru cel care a chemat jandarmii la Paris se duce nu la DNA, ci la Viena”
https://www.curentul.info/politic/bogdan-mazuru-cel-care-a-chemat-jandarmii-la-paris-se-duce-nu-la-dna-ci-la-viena/
Și mai merită amintit și articolul „Echipa ” (https://www.cotidianul.ro/echipa-lucrului-bine-facut/).
Aceasta pentru că, pe lângă episodul cu jandarmii care au împrăștiat votanții, se surprinde și cum familia Mazuru e abonată la diplomație.
„V-a plăcut ‘afacerea’ de familie de la Paris, domnule preşedinte: domnul ambasador Bogdan Mazuru are o nevastă, Emilia Mazuru, ministru consilier la NATO, care face naveta la Bruxelles, şi o cumnată, Yvette Fulicea, director la ICR în capital Franţei”, se arată în articol.
Dealtfel, în timp de soțul Bogdan Mazuru era ambasador la Viena, doamna Mazuru era ministru consilier la Misiunea Permanentă a României la Viena și apoi angajat MAE fiindcă diplomația e trăsătură de familie…
Cât despre calitățile culturale ale doamnei Yvette Seraphina Ivona Fulicea iată mai jos introducerea scrisorii adresate ambasadorului Bogdan Mazuru de către scriitorul Radu Portocală, și publicată de Cotidianul.ro:
„Domnule Ambasador,
Am primit invitația pe care ați trimis-o pe 27 ianuarie prin e-mail, invitație, deși, în cele mai multe cazuri, ea era adresată unor persoane căsătorite.
Azi, am primit de la Dna Fulicea un e-mail ciudat – în realitate, un mesaj emis de Dna Brasat și redirectionat de ICR. Las de-o parte faptul că directoarea Institutului Cultural pune virgule peste tot unde ar fi trebuit să fie puncte (…)”
Cel puțin, doamna Yvette Seraphina Ivona Fulicea a avut demnitatea de a demisiona de la șefia ICR Paris în urma scandalului.

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..