Poetul și publicistul gorjean Spiridon Popescu își sărbătorește, în acest sfârșit de săptămână, cea de-a  70-a  aniversare, moment ce ne oferă prilejul de a face o trecere în revistă a activității sale scriitoricești de-a lungul anilor și de a o face cunoscută comunității literare, dar nu numai.

Spiridon Popescu s-a născut la 4 septembrie 1952 în satul Ohaba, comuna Bălăneşti, judeţul Gorj, fiind fiul Ilenei (n. Morma) și al lui Dumitru Popescu. Urmează cursurile Şcolii generale în comuna Bălăneşti, Şcoala profesională din Lupeni, judeţul Hunedoara iar apoi pe cele ale Liceului Pedagogic din Târgu-Jiu, iar inspirația și talentul poetic l-au însoțit încă din anii tinereții.

A lucrat la Termocentrala Rovinari, a creat poezie, a publicat în numeroase reviste și ziare ale vremii, fiind deţinător de rubrici permanente la ziarele locale: ”Opinia”, ”Gorjanul”, ”Ora”, ”Actualitatea Gorjului”, și pentru o perioadă redactor-şef al ziarului ”Cuvântul dreptăţii” (1990-1992).

Poetul Spiridon Popescu a debutat cu poezie în revista ”Ramuri” la doar 22 de ani (iunie 1974), iar debutul editorial a avut loc în anul 1991 când Editura ”Spicon” din Târgu-Jiu, al cărui proprietare era distinsul om de cultură prof. dr. Ion Mocioi, i-a publicat primul său volum de versuri intitulat ”Oglinda dintre noi”.

De menționat faptul că, de-a lungul anilor,  Spiridon Popescu a  fost invitat și a participat la diverse emisiuni de radio şi televiziune, atât pe plan local cât şi pe plan național.

Spiridon Popescu scrie și iar scrie poezie, parte din creația sa fiind cuprinsă în volume de autor sau publicată în numeroase reviste și volume colective.

Dintre volumele sale de autor amintim: „Oglinda dintre noi” (Editura „Spicon”, Târgu-Jiu, 1991); „21 de grame de suflet” (Editura „Zodia Fecioarei”, Pitești, 1996); „Supliment de existență” (antologie și prezentare de Gheorghe Grigurcu, Editura „Punct”, Târgu-Jiu, 1997); „Eseu despre glorie/Essai sur la gloire” (volum tradus în franceză de Paula Romanescu, Editura „Alcor-Edimpex”, București, 1998); „Diavol cu coarne de melc” (Editura „Dacia”, Cluj-Napoca, 2003); „Înger între scaieți” (Editura „Ager”, Târgu-Jiu, 2004); „Supliment de existență”/„Supplemento di esistenza” (volum tradus în italiană de Mirela Tingire,  Editura „Măiastra”, Târgu-Jiu, 2014); „Diavol cu coarne de melc”, ediția a II-a, revăzută și adăugită, cu grupaje de versuri traduse în limbile franceză, engleză, germană, italiană, spaniolă și greacă (Editura Timpul, Iași, 2017).

Creația poetică a lui Spiridon Popescu este inclusă și în mai multe volume colective, dintre care amintim: „La Masa Tăcerii – scriitori din Gorj” / „Dinner at the Table of Silence – writters from Gorj” (volum tradus în engleză de Liliana Ursu și Sean Cotter, Editura „Clusium”, Cluj-Napoca, 2002); „Antologia membrilor Uniunii Scriitorilor din România care trăiesc în Gorj” (Editura „Scrisul românesc”, Craiova, 2006); „Îmbrățișarea poeților” (Editura „Scrisul românesc”, Craiova, 2009); „Antologia Festivalului mondial de poezie «Mihai Eminescu»”, ediția a IV-a, (Editura „Europa”, Craiova, 2016); „Scriitori gorjeni – membri ai Uniunii Scriitorilor din România” (Editura „Pim”, Iași, 2016) etc.

Despre creația poetică a lui Spiridon Popescu vorbesc de la sine cuvintele unor renumiți scriitori și critici ai poeziei sale la care facem apel în cele ce urmează. Astfel „Fragil, puternic, polemic, histrionic, tandru, dar niciodată melodramatic (…)” (Geo Vasile, Luceafărul, 1998),  „Spiridon Popescu porneşte, temerar, din straturile originale ale poeziei: sentimentul năvalnic, cruditatea existenţială, expresia fără ocol. Ferindu-se, din instinct, de excesul de artificiu, el scrie stihuri de-o naturaleţe tăioasă, aşa cum ar şuiera, ori ar chiui, ori ar plânge. Cele mai bune dintre ele sugerează acea nebunie solemnă a vântului, a ploii, a furtunii, în care, ne place a ne oglindi ca-n forme fantaste ale sufletului nostru” (Gheorghe Grigurcu, în „Contemporanul”, din 7 august 1997), pentru ca Alex Ștefănescu să confirme o certitudine că: „Poeziile lui Spiridon Popescu se citesc cu mare plăcere, autorul fiind nu numai visător, tandru, ci şi inventiv, paradoxal, capabil să-l ia mereu prin surprindere pe cititor”. (Alex Ştefănescu, în „Zig-Zag”, dec. 1993.)

Alături de cei nominalizați mai sus, poezia lui Spiridon Popescu beneficiază de referințele a numeroși oameni de litere, scriitori și critici, dintre care ne  mai oprim la următoarele nume:

Valentin Tașcu, Adrian Dinu Rachieru, Geo Vasile, Emilian Marcu, Valeria Manta-Tăicuțu, Cristina Cârstea, Paul Aretzu, Mircea Moisa, Toma Grigorie, Romulus Vulpescu, Eugen Evu, Darie Novăceanu, Nicolae Dragoș, Constantin Dumitrache, Emilia Dabu, Victoria Milescu, Ion Pachia Tatomirescu, Alexandru Florin Țene, Aureliu Goci, Mircea Bârsilă, Horia Gârbea, Mihai Duțescu, Gabriel Nedelea, Ion Arieșeanu, Ion Hirghiduș, Petruș Andrei, Ion Cepoi, Ion Trancău, Ion Popescu-Brădiceni, Lazăr Popescu, Florea Miu, Gheorghe Neagu, Aurel Antonie, Lucian Gruia, Virgil Dumitrescu, Veronica Mitu, Daniela Micu, Mihaela Meravei etc.

De-a lungul anilor poetul Spiridon Popescu a colaborat cu un mare număr de reviste și publicații în care au apărut creațiile sale, dintre care putem enumera: „Ramuri”, „Luceafărul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul – ideea europeană”, „Tribuna”, „Familia”, „Poezia”, „Vatra veche”, „Astra”, „Cafeneaua literară”, „Oglinda literară”, „Bucureștiul literar și artistic”, „Vitralii”, „Semne”, „Rostirea românească”, „Scrisul românesc”, „Noul Literator”, „Mozaicul”, „Revista V”, „Universul cărții”, „Zig-zag” (rubrica „Mașina de scris” a lui Alex Ștefănescu), „Flacăra” (aceeași rubrică), „Columna”, „Caietele Columna”, „Portal Măiastra”, „Caligraf”, „Confesiuni”, „Provincia corvină”, „Serile la Brădiceni”, „Oltart” etc.

De menționat faptul că poemele lui Spiridon Popescu sunt apreciate atât în țară cât și peste hotare, iar unele dintre ele au intrat în repertoriul unor actori renumiți, precum Florin Piersic, Horaţiu Mălăele, Adriana Trandafir. Cel mai celebru și cunoscut este poemul ”Doamne, dacă-mi eşti prieten”, publicat în revista ”Ramuri” (dec., 1982) a fost pus pe muzică de  reputatul Tudor Gheorghe, și recitate magistral de actorii menționați mai sus. Reținem și noi pentru acest demers câteva versuri din acest celebru poem: ”Doamne, dacă-mi eşti prieten,/ Cum te lauzi la toţi sfinţii,/ Dă-i în scris poruncă morţii/ Să-mi ia calul, nu părinţii./ (…) Doamne, dacă-mi eşti prieten,/ N-asculta de toţi zurliii,/ Dă-i în scris poruncă morţii/ Să-mi ia calul, nu copiii.”

Pentru creația sa poetică Spiridon Popescu  primit, de-a lungul anilor, numeroase premii și distincții dintre care ne oprim doar la câteva, respectiv: Premiul revistei „Astra”, la Festivalul naţional „Tudor Arghezi (Târgu-Jiu, 1983); Premiul I şi premiul revistei „Ramuri”, la acelaşi festival (1984); Premiul al II-lea la concursul de poezie „Cel mai frumos poem al meu” (Bucureşti, 1984; Premiul Festivalului Naţional „Sensul iubirii”, pentru volumul de versuri „Diavol cu coarne de melc, ed. I-a” (Drobeta-Turnu Severin, 2004); Premiul și medalia „Eminescu” pentru poezie, la Festivalul Internațional de Literatură „Mihai Eminescu”, ediția a XXV-a, Drobeta-Turnu Severin, ianuarie 2015; Premiul I, la Festivalul internațional „Adrian Păunescu”, ediția a III-a, iulie 2015; Premiul pentru poezie al revistei „Convorbiri literare”, Iași, 2017; Premiul „Opera omnia”, acordat unui scriitor de origine gorjeană, în cadrul Festivalului internațional „Tudor Arghezi”, Târgu-Jiu, 2017; Premiul „Artur Bădița”, la edițiile 2014 și 2017, ale Atelierului de poezie „Serile la Brădiceni”; Premiul de Excelență, pentru cultură, artă și literatură oferit de Academia internațională „Mihai Eminescu”, Craiova, 2021), etc.

Tot ca o recunoaștere a muncii și creației sale, poetul Spiridon Popescu a primit titlul de ”Gorjean al anului – 2020”, din partea Consiliului Județean Gorj, acordat în cadrul ședinței solemne a acestuia din data de  23 decembrie 2021.

De subliniat faptul că prin calitatea și aprecierea creațiilor poetului și publicistului Spiridon Popescu,  este primit ca membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova (1999).

Dorim să menționăm faptul că, în calitate de reprezentant al  revistei de literatură, arte și istorie culturală ”Spicon”, editată de Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. Doru Șerban”,  suntem onorați de a-l fi găzduit pe poetul Spiridon Popescu în paginile ultimului număr al acesteia.

Ne cunoaștem de foarte mulți ani cu poetul, publicistul și omul de cultură de o rară sensibilitate și creativitate, Spiridon Popescu, ceea ce ne onorează și ne determină, ca la acest ceas aniversar, să-i transmitem întreaga noastră considerație și apreciere pentru tot ceea ce a făcut pentru comunitatea noastră literară și poetică și totodată să ne exprimăm bucuria pentru privilegiul de a fi stat alături de un om direct și la obiect, care este stimat și apreciat de comunitatea literară, pentru omenia sa, sensibilitatea, spontaneitatea, creativitatea  și prezența sa poetică.

De subliniat faptul că evenimentul de aniversare a celor 70 de ani de la nașterea poetului Spiridon Popescu, are loc în după-amiaza zilei de 4 septembrie a.c., la Teatrul Dramatic din Târgu-Jiu.

La acest moment aniversar, dorim să-i transmitem maestrului poeziei gorjene, Spiridon Popescu, tradiționalul ”La mulți ani!” însoțit de toate urările de sănătate, inspirație, și noi volume de poezie.

dr. Victor Troacă

Președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”A. D. Șerban”

by

Referinţă Bibliografică

Poetul gorjean Spiridon Popescu la cea de-a 70-a aniversare/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 3 septembrie 2022