Este al doilea preot cunoscut în satul Bârda, după ce, mai înaintea lui, a slujit aici preotul Ion Bârlan, zis Notarie din Valea Boierească. Până în prezent se știa foarte puțin despre acest preot. Cu ani în urmă, am găsit la urmașii săi o fotografie, după care i-am comandat un tablou. Părintele Ionică Sfetcu apreciase că trăise între anii 1848-1915 și așa am trecut și pe tablou. O însemnare autografă de pe un Liturghier(1887) al bisericii, datată 21 aug. 1900, ne îmbogățește datele biografice ale acestui preot și corectează altele. Iat-o:
,,Spre ținere de minte. Subsemnatul m-am născut în anul 1844 februarie 18, apoi terminând trei clase primare în Severin și ceva practică de serviciu bisericesc, am intrat ca intern cu bursa statului în Seminarul Râmnicului N(oului) S(everin) în anul 1862 și la 1866 am terminat cursul seminarului. În anul 1869, februarie 16, m-am cununat cu Ana Zg. Zaharia din com. Gutu cat(unul) G…(?) și la 20 august tot acel an am fost hirotonit preot de arhiereul Evdochiadis din Craiova pentru biserica ,,Sf. Dumitru” din com. Pitulași, plasa Ocolu jud. Mehedinți. Preotul D. Ionescu și fiul său Ionescu D. Ion, 1900 august 21”.
Precizăm că e vorba de episcopul-vicar Timotei Evdochiados, despre care am scris o fișă biografică(La 100 de ani de la moartea arhiereului-vicar Timotei Evdochiados, în ,,Mitropolia Olteniei”, Craiova, an. XXVIII(1976), nr. 5-6(mai-iun.), pp. 466-467).
Cu ani în urmă, nora preotului, Matilda Ionescu, îmi povestea că atunci când venise cu nunta de la Gutu, au făcut un popas la han, la Halânga. Atunci a arătat celor prezenți la cârciumă zestrea primită pentru mireasă de la părinții acesteia: o cotăriță cu galbeni. Toți au admirat grămada de bani, i-au felicitat pe cei tineri și le-au urat cele cuvenite. Noaptea casa mirelui a fost jefuită. Hoții i-au luat cotărița cu galbeni și i-au lăsat mireasa. De![1]
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..