Scriitorul ieșean Ilie Serediuc şi-a început cariera literară și culturalã  încă din perioadă cursurilor primare. Acesta a fost, cântăreț în corul școlii, actor amator și chiar autorul piesei de teatru  „Zidurile Dofteanei”. Ilie Serediuc a scris între anii 1963-1965 versuri inspirate de natura din Bucovina  şi de Vasile Alecsandri luând ca model „Bardul de la Mircești”. Apropierea sa de lirica lui Vasile Alecsandri nu a fost deloc întâmplãtoare pentru cã bunicul i-a fost prieten cu poetul moldovean. Ioan Rãznic, bunicul dinspre mamã a lui Ilie Serediuc,  a participat la Rãscoala  din 1907 , acesta fiind în fruntea unei cete de ţãrani rãzvrãtiţi  care a plecat tocmai spre Flãmânzi, locul de unde a izbucnit revolta .Între anii 1966-1969, viitorul scriitor a urmat cursurile Colegiului Naţional ,,Ştefan cel Mare” şi a  continuat apoi Facultatea de Construcții din cadrul  Universității Tehnice Gheorghe Asachi, studiile universitare finalizându-le cu diploma de inginer constructor în specialitatea „căi ferate, drumuri și poduri”. După ce a făcut carieră ca inginer constructor, Ilie Serediuc revine la dragostea sa pentru literatură. Deşi ar fi putut foarte bine debuta cu un volum de poezie, de teatru sau despre familia proprie,  acesta a preferat ca prima sa carte de autor sã aibã în prim plan pe Saddam Hussein, unul dintre liderii controvesaţi ai secolului XX.Scriitorul a debutat astfel editorial în  anul 2020 cu romanul memoralistic „Am construit pentru Saddam „, publicat la Editura PIM. Iaşi , un volum de excepție care evocă istoria reală a constructorilor români de peste hotare de dinainte de anul 1989. Acest volum este prefațat de regretatul Dan Teodorescu și postfațat de Elisabeta Petrovici . Cartea a reprezentat debutul perfect  atrãgând atenţia prin ineditul ei. Activitatea  literară a lui Ilie Serediuc  a continuat în același an 2020 cu romanele memorialistice  „În Sudul Caucazului” și  „Cinci ani în Delta Volgãi”  publicate la editura ieşeanã  PIM. În paginile volumului  „În Sudul Caucazului”,  Ilie Serediuc face o incursiune prin  Armenia şi isoria sa . Autorul îi dedicã în aceastã carte câteva pagini cântãreţului francez cu origini armene Charles Aznavour .  Volumul „În sudul Caucazului” , prefațat de Pr. Prof. Dr.  Constantin Grigoraș și postfațat de Elisabeta Petrovici , este o călătorie de suflet , căci mătușa autorului era din aproprierea Erevanului, capitala Armeniei . „În sudul Caucazului”  este o carte dedicată isoriei, geografiei Armeniei. Un capitol aparte al cărții de faţã este cutremurul din 7 decembrie 1988 care a marcat Armenia . La finalul cărții este consemnată de către Dan Teodorescu întâlnirea dintre Ilie Serediuc și gen. maior ( r ) ing. Dumitru Prunariu, singurul cosmonaut român care a ajuns în spațiu. „Cinci ani in Delta Volgãi” este un volum în care sunt evocate contractele avute de ARCOM  în orașul Astrahan și Maloiaroslavet ( peste 1200 de apartamente și clădiri de utilitate publică ), posibil cele mai ample lucrări avute de inginerul Ilie Serediuc în străinătate. Volumul  a fost prefațat de Dan Teodorescu. „Cinci ani in Delta Volgãi” a venit ca o continuare a volumului „În sudul Caucazului” , distanța dintre Astrahan și Erevan  fiind de 1325 km. Gazprom, în  semn de recunoștință pentru Ilie Serediuc , pentru colegii săi ingineri şi muncitorii implicați în lucrări, a ridicat un monument în orașul Maloiaroslaveti  pe care a gravat numele cu litere slave, cel al inginerilor fiind chiar în aur. Anul 2021 îi aduce în palmares lui Ilie Serediuc alte două cãrţi : „Anul tigrului de oțel” şi  „Constructor în cuibul salamandrelor” publicate la editura ieşeanã PIM. „Anul tigrului de oțel” este un roman biografic în care autorul evocă frânturi din viața familiei sale de la începutul secolului XX până în anul ianuarie 1975 . Volumul este recomandat de prefața scriitorului Romeo Romilã și postfațat de Dan Teodorescu. În  mod surprinzãtor, cititorul  descoperă în „Anul tigrului de oțel” şi unele detalii despre cântăreața de muzică folk Marcela Saftiuc , verișoară cu autorul, fie amãnunte uluitoare despre construcția Transalpinei, la care a participat în calitate de militar la genişti . Volumul este și o interesantã lecție de istorie, între paginile lui fiind cuprinse informații despre actul din 23 august 1944, Rãscoala din 1907 sau Nicolaie Malaxa, evenimente care au legătură cu familia autorului . „Constructor în cuibul salamandrelor” face o incursiune fascinantă în lumea petroliștilor. Volumul este recomandat de prefața scriitoarei Martha Eşanu  și de postfațe semnate de poeta Aurelia Oancã , de scriitorul Romeo Romilã și nu în ultimul rând de Ioana Maria Serediuc, fiica autorului. Titlul cărții face trimitere la filmul românesc regizat de Mircea Drăgan, „Cuibul salamandrelor”. Volumul „Constructor în cuibul salamandrelor”  este o continuare a volumului „Anului tigrului de oțel” în sensul cã autorul evocă începuturile sale ca și constructor la Moinești.  Parcursul profesional a lui Ilie Serediuc este doar un pretext pentru a aminti despre Barajul Valea Uzului, despre „templul” lui George Enescu de la  Tescani, despre Borzești-ul lui Ștefan cel Mare, despre perioada în care Marin Preda a fost la Onești, dar şi un pretext petru a vorbi despre istoria orașului Onești ori pentru a face incursiuni culturale, istorice și literare în județul  Bacău și în zona Moldovei. „Anului tigrului de oțel” este o ocazie de a face cunoscutã istoria petrolului românesc, fascinanta salamandră, prezentând şi  catastrofe produse de incendiile de pe platformele de petrol ori curiozități din lumea petroliștilor. Volumul „Călător prin Europa și Asia” publicat la editura PIM, Iași în anul 2022 reprezintă o primã carte de călătorii, o nouă etapă în activitatea scriitoricească a lui Ilie Serediuc, și este recomandat de ,,vocea primului cititor” Ioana Maria Serediuc, de prefața pictorului și scriitorului Calistrat Robu și de scriitorul – jurnalist Dan Teodorescu (coperta 4). Acest volum poartă cititorul prin diverse ţãri (Kuweit, Irak, Turcia și Bulgaria ) sub aspect cultural, istoric și culinar insistând pe legăturile acestora de-a lungul timpului cu România. Cartea este grupată  pe două părți, Orientul Mijlociu și Regiunea istorică Tracia, ultimul capitol având un titlu sugestiv „În Europa de Est prin Balcani”. Dacă Kuweit, Irak și Bulgaria sunt prezentate fugitiv, Turciei i-au fost rezervate 4 din cele 7 capitole ale cărții . Studiul despre teritoriul Traciei străvechi, localizate în Turcia și Bulgaria este remarcabil. Însemnările călătoriilor lui Ilie Serediuc au  continuat sã fie consemnate în cărți în anul 2023 cu ținutul mirific al Greciei prin romanul „Ellada ,dragostea mea” , publicat tot la editura ieşeanã PIM. Acesta este dedicat prietenului său, inginerul constructor Mircea Salvatore Popescu, ,,ghidul” datorită căruia scriitorul s-a îndrăgostit de ținutul elen. Volumul este prefațat de Mariana Bendou, postfațat de scriitorul Romeo Romilã și recomandat de Ioana Maria Serediuc şi de Corina Matei Gherman (pe coperta 4). „Ellada ,dragostea mea” nu este neapărat un ghid turistic despre Grecia, ci o carte care prezintă diferențele dintre România (comunistă) și Grecia (liberã, modernã) prin intermediul lui Mircea Salvatore Popescu. În acest volum este vorba despre România a doi prieteni, cea a autorului care prin natura profesiei putea să evadeze din această prin intermediul lucrărilor avute de ARCOM în străinătate și a lui Mircea Salvatore Popescu, rebelul care a fugit din România ca să fie liber. Consider că această carte este o fericitã provocare pentru a descoperi o cu totul altă Grecie. Din Grecia , Ilie Serediuc îl conduce apoi pe cititor în anul 2024, pe un intinerariu ex-european, prin volumul „Din Caucaz spre Asia Centrală ” . Acest volum este prefațat de scriitoarea Corina Matei Gherman și postfațat de poeta Elena Bostan-Delavicov . Autorul cãrţii invitã cititorul la o cãlãtorie prin Turkmenistan, Kazahstan și mai apoi pe Drumul Mătăsii prin Uzbekistan. Cartea se deschide ca un portal, în urmă cu 35 de ani, în timpul evenimentelor din decembrie 1989, evocând atmosfera acelor zile tensionate și modul în care l-au surprins pe acesta la București apoi plecarea sa de urgență la Iași. Ilie Serediuc  enumeră contractele avute în România în străinătate în țări precum Egipt, Libia, Iraq, Turkmenistan, Algeria, Ucraina ( fosta parte URSS) , Armenia( fosta parte URSS) , Africa, Sudan,  Rusia și Germania. După ce a părăsit teritoriul Turkmenistanului, Ilie Serediuc a descoperit  Kazahstanul, unde printre altele, în stepa kazahă se găsește cosmodromul Baikonur , ,,poarta omenirii spre spațiu”. Interesant cã în localitatea Karaganda s-a înființat ,, Școala duminicală Mihai Eminescu” . După traversarea Turkmenistanului și Kazahstanului cititorul merge cu Ilie Serediuc pe Drumul Mătăsii unde este descoperit Uzbekistanul, țara de baștină a lui Nastratin Hogea . Spiritul lui Nastratin Hogea a fost redat bine de Anton Pann ( 1796- 1854) în „Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea” și de Ion Barbu în „Nastratin Hogea la Isarlâk”. Şi de această dată Ilie Serediuc surprinde cititorul prin ampla sa documentare și prin faptul că aduce în prezent fapte picante care ţin de prezența românească în lume. Cel mai recent volum de călătorii scris de Ilie Serediuc este intitulat „Țara Soarelui de la Miezul Nopții” şi cu siguranță va surprinde.Urmărind parcursul editorial a lui Ilie Serediuc se poate remarca talentul care i-a ghidat  cariera literarã aparte. Scriitorul a început cu trei volume narative („Am construit pentru Saddam” , „În Sudul Caucazului” și  „Cinci ani în Delta Volgãi” ) în care a prezentat cele mai importante contracte avute de acesta în afara țării. A continuat cu două romane autobiografice („Anului tigrului de oțel”, „Constructor în cuibul salamandrelor”) în care cititorul descoperă călătoria lui Ilie Serediuc prin viață și prin continentele Europa și Asia. Volumele de cãlãtorii („Călător prin Europa și Asia” , „Ellada ,dragostea mea”, „Din Caucaz spre Asia Centrală ” şi „Țara Soarelui de la Miezul Nopții” ) reprezintã dovada vie cã Ilie Serediuc este un bun observator al locurilor vizitate, având şi darul necesar de a le descrie ca un reporter. Consider cã parcusul literar a lui Ilie Serediuc îl imortalizeazã în peisajul original şi meritoriu al inginerilor scriitori din România. Se impune totuşi o precizare: Nota distinctivã a cãrţilor semnate de Ilie Serediuc este aceea cã el aduce în prim plan contribuţia excepţionalã şi munca eroicã a inginerilor români la ridicarea a numeroase construcţii în spaţiul ex-european de dinainte de 1989 despre s-a uitat ori nu se prea vorbeşte… (©Vasile Ruşeţi)

by

Referinţă Bibliografică

Scriitorul cãlãtor Ilie Serediuc/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 22 noiembrie 2025