Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » PASTORALA » Scrisoare pastorală – Foaie periodică,  gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi, Anul XIX(2019),  nr. 400(16 –30 Iunie)

Scrisoare pastorală – Foaie periodică,  gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi, Anul XIX(2019),  nr. 400(16 –30 Iunie)

Dragii mei enoriași!

Cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns la numărul 400 al ,,Scrisorii pastorale”. De 19 ani  vă deranjez din două în două săptămâni cu această modestă publicație. Ea a fost mereu o punte între preot și credincioșii din parohie, dar și dintre preot și credincioși din afara parohiei, din țară și din străinătate. De fiecare dată am vrut să vă ofer cât mai multă ,,hrană” sufletească și cât mai multe știri din viața parohiei noastre. În felul acesta, prin faptul că ,,scrisoarea” a mers la toate familiile din parohie, fiecare enoriaș s-a simțit ca parte a acestei familii, a știut  ce se lucrează în parohia sa, ce proiecte și realizări avem. Dacă am reușit să-l facem să se simtă bucuros și, de ce nu, chiar mândru că  face parte din parohia noastră, ne-am bucura din tot sufletul. Dacă fiecare enoriaș, dacă fiecare cititor al ,,scrisorii” noastre, ar simți cea mai mică transformare în bine în viața lui sufletească, în viața sa religios-morală, ne-am bucura de  asemenea. Încercăm să credem că timpul și efortul dedicat acestei ,,scrisori” nu a fost degeaba, ci el a făcut parte din lucrarea noastră pastoral-misionară.

Mulțumim lui Dumnezeu pentru puterea ce ne-a dat-o de a realiza cele 400 numere ale ,,Scrisorii pastorale”. Vă mulțumim dumneavoastră, cititorii și enoriașii parohiei noastre, căci fără dumneavoastră ,,scrisoarea” n-ar fi apărut, nu și-ar fi găsit rostul. Mulțumim enoriașilor care s-au ostenit de-a lungul anilor să ducă din poartă-n poartă ,,scrisoarea” fiecăruia, fie că a fost ploaie, ninsoare, cald, frig, fie că au avut timp, fie că nu au avut. Mulțumim redacțiilor unor reviste de prestigiu din țară și din străinătate, precum ,,Națiunea”(București), ,,Bibliotheca Septentrionalis”(Baia Mare), ,,Observatorul”(Toronto-Canada), ,,Omniscop”(Craiova), ,,Clipa”(Philadephia-SUA), ,,Logos și Agape”(Timișoara) și altele, care au preluat în întregime sau parțial ,,Scrisoarea pastorală”. Dumnezeu să le răsplătească, fiindcă, prin osteneala lor, au făcut și dânșii un mic apostolat pentru Domnul Hristos. Dumnezeu să le răsplătească!

Sperăm să ducem mai departe ,,Scrisoarea pastorală”  cât ne va mai răbda Dumnezeu pe această lume, sau cât ne vor mai permite autoritățile  s-o facem. Doamne ajută!

*

Pelerinajele. Am făcut în cei peste patruzeci de ani de preoție nenumărate drumeții în țară și chiar în străinătate cu enoriași din parohia noastră și din afara parohiei. Nu cred să fi fost an în care să nu facem câteva astfel de ieșiri. Am avut întotdeauna regretul că posibilitățile noastre au fost modeste și nu ne-au permis să facem călătorii pe distanțe mai mari, de câte o săptămână măcar,  ci doar de o zi, maximum de trei zile.

Vă mulțumesc tuturor celor ce mi-ați fost alături în aceste acțiuni sau ați înlesnit unor membrii ai familiilor Dumneavoastră să participe la ele. A fost dureros când am înțeles că unii au socotit că în felul acesta parohia și preotul își depășesc rolurile. După ei, parohia nu este firmă de voiaj, iar preotul nu este ghid turistic. Mda! E un punct de vedere, pe care-l respectăm. Tocmai de aceea ne cerem permisiunea de a-l demola.

Există mai multe feluri de călătorii. Unele urmăresc plăcerea, altele cunoașterea. Le numim pe acestea excursii. Facem o excursie să vedem un oraș, o regiune, o țară, un meci de fotbal, un spectacol, un muzeu, să facem o cercetare științifică etc.  Există și altfel de călătorii, numite pelerinaje. Acestea  au ca obiectiv principal cunoașterea unor monumente religioase (mânăstiri, biserici), participarea la niște manifestări religioase(hramuri, sfințiri, sărbători, canonizări etc.). În cadrul lor pot fi vizitate muzee, locuri pitorești, localități, regiuni etc., dar în centrul preocupărilor unui pelerin este elementul religios. Aceasta este și deosebirea dintre o excursie și un pelerinaj. Excursia urmărește, așa cum am spus, plăcerea și cunoașterea; pelerinajul urmărește creșterea sufletească, întărirea credinței și mântuirea sufletului.

În cadrul unui pelerinaj putem cunoaște realizări religioase ale moșilor și strămoșilor noștri, mânăstiri de sute de ani, în care s-a slujit zi de zi, în care s-au tipărit cărți menite să contribuie la formarea și cristalizarea limbii române, să contribuie la realizarea unității poporului român pe toate planurile. Cunoaștem realizări artistice mai vechi și mai noi, picturi, sculpturi, broderii, metale prețioase prelucrate artistic, opere de arhitectură bisericească. În cadrul unui pelerinaj pe care l-am făcut când eram elev la Mânăstirea Putna, în fața hărții României Mari, călugărul-ghid ne-a predat cea mai frumoasă lecție de istorie românească pe care am auzit-o vreodată. La mânăstiri găsești sfinte moaște și icoane făcătoare de minuni.  La mânăstiri sunt călugări și călugărițe care vorbesc vizitatorilor nu numai de istoricul mânăstirii și al diferitelor obiecte din muzeul locașului, ci și de viața spirituală, despre virtuți și păcate, despre războiul nevăzut dintre bine și rău,  despre lupta ce trebuie s-o dea creștinul permanent  cu răul din sine și din jurul său. La mânăstiri pelerinii găsesc duhovnici cu experiență și se pot spovedi, pot cere sfat competent la problemele ce-i frământă, pot da pomelnice pentru cei dragi ai lor, vii și morți. Desigur, veți zice, dar astea pot să le facă și acasă, în parohia lor, la preotul lor. Într-adevăr, și când ești bolnav te duci mai întâi la dispensarul de care ești arondat, la medicul tău de familie.  Acolo ți se prescriu tratamente pentru afecțiunile ușoare. Când este vorba de o boală mai grea, mai complicată, pacientul merge la spitalul județean sau chiar la un spital central din țară sau din străinătate. Asta ca să-și trateze trupul, bolile trupești. Dar și bolile sufletului trebuie tratate la fel.

De fiecare dată când faci un pelerinaj îți întărești credința. Înțelegi că faci parte dintr-o Biserică multimilenară, care a cuprins milioane de strămoși, de părinți și de frați ai noștri, care s-au închinat și L-au slujit pe același Dumnezeu pe Care-L slujești și tu, creștinul de astăzi. Înțelegi că bătrânii noștri au sfințit cu evlavia, rugăciunile și lacrimile lor fiecare locaș și fiecare icoană la care tu mergi să te închini astăzi. Înțelegi că ai datoria sfântă, în fața lui Dumnezeu și a strămoșilor tăi, să păstrezi nealterată această credință primită la Sfântul Botez și să o predai mai departe copiilor și nepoților tăi ca pe o zestre sfântă. Mai înțelegi că poporul din care faci parte L-a iubit pe Dumnezeu și și-a pus întotdeauna încrederea și speranța în El; înțelegi că Dumnezeu a iubit neamul românesc și l-a ocrotit prin veacuri, în ciuda tuturor vitregiilor istoriei. Acestea și multe altele pot fi spuse despre pelerinaje.

Înțelegi astfel cât de important este pelerinajul pentru viața ta duhovnicească.

*

Sfaturi părintești. A. Selectăm în cele de mai jos câteva cugetări memorabile ale regretatului Părinte Iustin Pârvu, unul din marii duhovnici ai României din vremea noastră:

  1. „Cu bănuţul văduvei cumperi şi peşte pentru masa săracilor, dar şi un bilet pentru Rai;“
  2. „Copiii noştri cunosc toţi fotbaliştii pe de rost, dar nu ştiu numele sfântului pe care îl poartă;“
  3. „Când biserica ta devine mai mult muzeu, omul devine un fel de exponat;“
  4. „E o criză profundă a omului modern, care nu mai ştie de unde vine şi spre ce merge;“
  5. „Suntem un popor mai dezorientat şi mai neunit decât toate celelalte popoare din jur; “
  6. „Eu nu sunt împotriva calculatorului, nici a televizorului. Dar felul de a-l folosi, cât trebuie să-l foloseşti şi când – asta mă îngrijorează;“
  7. „Nu moartea e groaznică, groaznic e faptul când din ea nu înţelege nimic cel care rămâne în viaţă, când ea nu serveşte unei cauze;“
  8. „Preotul se comportă ca tot românul. Vrea să fie salariat, să trăiască bine şi să moară pensionar;“
  9. „Politicianul nu este un păduche în fruntea poporului, el este un păstor căruia i se încredinţează soarta multor oameni;“
  10. „Românul are nevoie să-i ajungă cuţitul la os ca să acţioneze. Dacă nu l-a deranjat nimic, românul a stat cuminte, a dormitat în istorie.”
  11. Redăm și sfatul Sfântului Siluan Atonitul privind atitudinea față de dușmani:

,,Vă rog, fraţilor, faceţi o încercare. Dacă cineva vă ocărăşte sau vă dispreţuieşte, sau vă smulge ceea ce vă aparţine, sau prigoneşte Biserica, rugaţi pe Domnul zicând: „Doamne, toţi suntem făpturile Tale. Ai milă de robii Tăi şi întoarce-i spre pocăinţă!” Atunci vei purta în chip simţit harul în sufletul tău. La început sileşte inima ta să iubească pe vrăjmaşii tăi, iar Domnul, văzând gândul tău cel bun, te va ajuta în toate şi experienţa însăși te va învăța calea. Dar cel ce gândește de rău pe vrăjmaşii lui nu are în el iubirea lui Dumnezeu şi nu cunoaşte pe Dumnezeu. Dacă te rogi pentru vrăjmaşii tăi, pacea va veni asupra ta. Iar când vei iubi pe vrăjmaşii tăi, să ştii că un mare har dumnezeiesc locuieşte întru tine. Nu zic că este deja un har desăvârșit, dar e de-ajuns pentru mântuire. Dacă, dimpotrivă, ocărăşti pe vrăjmaşii tăi, e semn că un duh rău locuieşte în tine şi el aduce gânduri rele în inima ta, căci, aşa cum a spus Domnul, „din inima omului ies gândurile bune şi gândurile rele” (Mat., XV, 19).

*

Valoarea femeii. Am găsit pe internet o povestire cu acest titlu, interesantă, care ar putea să fie de folos și celor necăsătoriți, și celor căsătoriți. Din păcate, nu e semnată. Iat-o:

,,Un tată vorbea cu fiul său. Probabil că acest tată era şi un bun contabil, căci la orice lucru el folosea creionul şi hârtia. Fiul, fiind la vârsta căsătoriei, îi povestea tatălui despre viitoarea lui soţie, despre alegerea făcută:

,,– Tată, mi-am găsit aleasa inimii şi vreau să mă căsătoresc cu ea.!” Tatăl îl întreabă:
,,– Cum este aleasa inimii tale?” Fiul răspunde: ,,– Este frumoasă!” Tatăl, vrând să „calculeze” valoarea fetei, îi spune: ,,– Ia un creion şi scrie un zero! Şi cum mai este?” Fiul răspunde: ,,– Este bogată!” Tatăl îi spune din nou: ,,– Mai scrie un zero lângă celălalt! Şi cum mai este?” Fiul: ,,– Este harnică!” Tatăl: ,,– Mai scrie un zero! Şi cum mai este?” Fiul: ,,– Este sănătoasă! Tatăl: ,,– Mai scrie un zero! Şi cum mai este?” Fiul: ,,– Cu nume bun!” Tatăl: ,,– Mai scrie un zero! Şi cum mai este?” Fiul: ,,– Cu multă ştiinţă de carte!” Tatăl: ,,– Mai scrie un zero! Până acum totul este zero. Şi cum mai este?” Fiul, nemulţumit de nemulţumirea tatălui său, îi spune accentuând fiecare literă: ,,– Tată, aleasa inimii mele este foarte evlavioasă şi credincioasă!” Tatăl îi spune răspicat, accentuând şi el fiecare literă: ,,– Fiul meu, în faţa tuturor zerourilor scrie un unu şi vei vedea cât valorează aleasa inimii tale! Dacă este credincioasă, atunci este de milioane. Te felicit!”

*

Creștini de ,,duminică”. Am găsit pe internet o poezie interesantă, care ne zugrăvește pe mulți dintre noi. E ca o oglindă în care ne vedem în două locuri: la biserică și în afara bisericii. Din păcate, suntem de nerecunoscut. Asta ar trebui să ne dea de gândit. Regret că poezia nu e semnată. Iat-o:

 

 

,,Smerenia spinările ne-ndoaie

Păşind peste prag de biserică!

Odată ieşiţi, mândria ne-nfoaie

Smerenia noastră e apă de ploaie…

Suntem creştini de duminică!

 

Ne salutăm în chip evlavios

Doar când intrăm în biserică!

Odată ieşiţi – evlavia jos!

Masca virtuţii se-ntoarce pe dos…

Suntem creştini de duminică!

 

Ne cerem iertare, ne îmbrăţişăm,

Cu toţi suntem fraţi în biserică!

Odată ieşiţi – frăţia uităm,

În haina cea veche şi rea ne-mbrăcăm…

Suntem creştini de duminică!

 

De pace doriţi, la Tine venim.

E pace şi tihnă-n biserică!

Odată ieşiţi – războaie pornim,

Setoşi de dreptate pe ceilalţi păşim…

Suntem creştini de duminică!

 

După lumină-n casa Ta intrăm

Căci Tu eşti lumină-n biserică!

Odată ieşiţi – ne întunecăm,

De partea vrăjmaşului alunecăm…

Suntem creştini de duminică!

 

Răniţi de păcate Ţie-Ţi cerem

Să dai vindecare-n biserică!

Odată ieşiţi – rănim cât putem,

Dreptatea-i doar a noastră şi-o vrem…

Suntem creştini de duminică!

 

Intrăm, fără ruşine, să cerşim

Din mila Ta, jertfită-n biserică!

Odată ieşiţi – ne învârtoşim,

De cerbice tari – ne ticăloşim…

Suntem creştini de duminică!”

 

*

File de jurnal – 2 iul. 1982. ,,Azi am fost la Severin. Coloana de mașini părăsite se întinde pe două rânduri, pe o distanță de mai bine de un kilometru la ambele stații de benzină. Pentru azi n-a venit benzină și nici în următoarele patru zile nu va veni.

         Am vorbit la telefon cu Dl. Ilarie Hinoveanu, directorul Editurii ,,Scrisul Românesc” din Craiova. Telefonul fiind defect, n-am înțeles mare lucru, atâta doar că ,,trebuie să mai așteptăm, să se mai limpezească lucrurile”. Congresul partidului și mai ales perioada de după congres vor aduce mari schimbări în structura editorială de până acum.

          Am vorbit cu Dl. Victor Rusu, poet(…). A avut  câteva momente de luciditate și, de ce nu, de sinceritate. Cu mult pesimism mi-a relatat că la noi în județ totul doarme, totul e mort pe linie culturală. Lipsind platforma și inițiativa celor mari, orice încercare pornită de jos e repede înăbușită de indiferență. Nu avem o revistă de cultură, care să ne reprezinte în județ, nu avem acțiuni menite să ne scoată din letargie și anonimat. Orice elan și orice pasiune e privită cu suspiciune de cei din jur. El însuși se află exact în același loc unde era în urmă cu 20 de ani, când a publicat primele poezii. Lipsa de perspectivă e o stare groaznică.

            Domnul Rusu mi-a spus că în urmă cu câțiva ani, primul-secretar de partid de  atunci, Traian Dudaș, a vizitat pe părintele Gheorghe Dumitrescu-Bistrița și a rămas impresionat de cele ce i-a arătat bătrânul. A hotărât atunci să reediteze revista ,,Izvorașul”. A dat dispoziții, a dat aprobări, dar, fiindcă în comitetul de redacție organizat ad-hoc au fost incluși oameni fără pregătirea și pasiunea necesare, lucrurile au fost sugușate din fașă.

            Am vorbit cu Dl. Mite Măneanu. Mi-a spus că Biblioteca Județeană din Severin primește foarte des cărți și reviste din străinătate, în special din țările balcanice. Bulgarii au o serie de institute de istorie și reviste de istorie cu care ne depășesc complet. La Congresul de Studii Sud-est Europene, la care a participat și Dl. Măneanu, au uimit cu numărul și valoarea lucrărilor și revistelor de istorie pe care le-au expus.

            Ar fi venit o circulară la Comitetul Județean de Partid, în care se  spune că lucrările care prezintă importanță să fie scoase chiar înainte de aprobarea planurilor editoriale. Apropo, nici până acum nu este aprobat planul de tipărituri al județului nostru pe 1981! S-ar putea să scape acum și vol. IV din Mehedinți – Istorie și Cultură.

            Dumitru Motorga de la Bobaița, actualul tehnician de la Ferma Bârda, are o fetiță prin cl. I-a sau a II-a. Aceasta strigă în gura mare: ,,Ceaușescu, nu fi prost,/ Lasă pâinea cum a fost!” Taică-său aleargă după ea și o înjură, dar degeaba!”

*

Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit câteva donații, astfel: Doamna Chipară Liliana(Sibiu): 160 lei; Doamna Bratu Nicoleta(Sutești-BR): 100 lei. Dumnezeu să le ajute!

*

În luna iunie am donat pâine credincioșilor participanți la slujbe, astfel: 2 Iun.(Malovăț): 200 pâini; 6 Iun(Bârda): 156 pâini; 9 Iun.(Bârda): 191 pâini; 16 Iun. (Malovăț): 214 pâini; 17 Iun.(Malovăț): 128 pâini; 23 Iun. (Bârda): 205 pâini; 24 Iun.(Bârda): 200 pâini; 29 Iun.(Malovăț): 150 pâini; 30 Iun. (Malovăț): 200 pâini. Așadar, în luna iunie s-au donat 1.644 pâini. De asemenea, în luna iunie s-a vândut pâine credincioșilor la prețul de achiziție de 0,70 lei/buc., astfel: 6 Iun.(Bârda): 44 pâini; 9 Iun.(Bârda): 609 pâini; 16 Iun. (Malovăț): 36 pâini; 17 Iun.(Malovăț): 22 pâini; 23 Iun.(Bârda): 595 pâini. Așadar, în luna iunie s-au vândut 1.306 pâini cu prețul de 0,70 lei/buc.

Copiilor participanți la slujbe li s-au donat și ciocolate.

*

Inundațiile masive ale Pleșuvei de la jumătatea lunii iunie au afectat grav mai multe familii și gospodării din Malovăț. Au fost distruse grădini, recolte, ucise animale,  avariate grav bunuri și clădiri. În unele case apa a ajuns și la înălțimea de un metru în interiorul clădirii. Fiind timp de noapte, puține bunuri au mai putut fi salvate. În ședința cu Consiliul Parohial din 30 iunie, am hotărât să acordăm și din partea parohiei câteva ajutoare celor mai afectate familii, astfel: Chilom Valentin, Stanciu Ștefan și Meilă Nicolae, câte 500 lei fiecare. Deocamdată!

*

Contribuția de cult. Până la jumătatea anului, respectiv 30 iunie, situația contribuției de cult se prezintă astfel: în Bârda au achitat 92,22% din familii, iar în Malovăț au achitat 87,63 % din familii. La nivel de parohie au achitat 89,08% din familii. Facem precizarea că în parohia noastră contribuția de cult nu reprezintă o sumă fixă, ci fiecare  familie achită cât vrea și dacă vrea. Serviciile religioase sunt gratuite, indiferent dacă cineva achită sau nu contribuția de cult. Preotul le stă la dispoziție tuturor, fără deosebire, 24 ore din 24 și 365 zile pe an. În rest e liber!

*

Plăți. În această perioadă am efectuat câteva plăți mai mari, astfel: 5.000 lei tipografiei pentru cărți; 2.389 lei pentru țeava rectangulară, 40 saci ciment și  plasa de Buzău pentru gardul bisericii de la Bârda;  2.067 lei brutăriei pentru pâinea donată și vândută în luna iunie;  1.530 lei pentru sinistrați; 260 lei 10 litri  erbicid pentru cimitire; 140 lei poștei pentru timbre poștale; 50 lei curentul electric; 50 lei internetul și altele mai mici.

*

Lucrări la biserică. Am reușit să construim fondația pentru noul gard de la biserica din Bârda. Dacă la început meseriași puși pe căpătuială ne-au  pretins 64 milioane pentru a demola gardul vechi și a-l construi pe cel nou, cu ajutorul unor oameni minunați am reușit să reducem la maximum aceste cheltuieli. Astfel, Domnul Mănescu Constantin din Malovăț ne-a demolat cu excavatorul cei 32 metri de gard de prefabricate pentru 300 lei, iar Domnul Căprioru Marius-Emanoil din Malovăț ne-a făcut cu excavatorul șanțul corespunzător pentru o… canistră de motorină. Domnul Primar Ing. Ion Michescu a repartizat câțiva oameni de la ajutoare sociale să facă mortarul și să-l toarne până la suprafața pământului, punându-ne și o betonieră la dispoziție pentru această lucrare. Domnul viceprimar Paicu Angelu a supravegheat la fața locului desfășurarea lucrării. Domnul Luca Vasile din Bârda s-a ocupat de partea tehnică(măsurători, nivel, aliniamentul stâlpilor etc.). Totul gratuit. Au mai ajutat, gratuit, câțiva enoriași din Bârda, precum Stănciulescu Sebastian, Mema Mihai, Ivașcu Ion, Gheran Doru, Gheran Gicu și Butoi Ion. Mai trebuie să cumpărăm 40-50 saci de ciment. Preotul pune la dispoziție scândura necesară pentru cofraje și poate săptămâna viitoare vom turna și soclul de la suprafața pământului.

Mulțumim cordial tuturor care ne-au ajutat într-un fel sau altul. Dumnezeu să le ajute!

*

Publicații. În această perioadă, preotul Dvs.  a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Ziua Eroilor, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXIX(2019), nr. 7372(15-16 iun.), p. 12; ,,Scrisoare pastorală” – 399,  în ,,Armonii Culturale”, Adjud, 23 iun. 2019, ediție on-line(http://armoniiculturale. ro); în ,,Logos și Agape”, Timișoara, 23 iun. 2019, ediție on-line(http://www.logossiagape.ro);  în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare(MM), 25 iun. 2019, ediție și on-line(https:// ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 26 iun. 2019, ediție și on-line(http://www.observatorul.com); Scrisoare către Europa, în ,,Omniscop”, Craiova, 24 iun. 2019, ediție on-line (http://www.omniscop.ro); în ,,Națiunea”, București, 24 iun. 2019, ediție on-line (http://www.ziarulnatiunea.ro/category/editorialele-natiunii); Ofertă de carte – iunie 2019, în ,,Armonii Culturale”, Adjud, 25 iun. 2019, ediție on-line(https://armoniiculturale.ro);

Parohia noastră a publicat cartea preotului Dvs., Europa, Europa!…(384 pag.).

Lucrarea este o antologie de articole scrise de-a lungul ultimelor trei decenii pe tema raporturilor româno-europene. Sunt scoase în evidență valorile perene ale poporului român, atât de ordin material, cât și spiritual, care sunt în pericol de a fi subminate, distruse, pierdute pentru totdeauna în procesul de europenizare. Sunt analizate, de asemenea, anumite aspecte ale stărilor de lucruri și politicii europene față de națiunile ce compun uniunea, față de imigranți, față de nenumăratele curente religioase și ideologice  ce amenință viitorul european, specificitatea spiritualității europene. Este o carte care, după ce o lecturezi, te pune pe gânduri, fiindcă vorbește despre tine ca individ, despre familia ta, despre urmașii noștri, despre țara noastră.

Parohia noastră a republicat cărțile părintelui Bălașa, Marele atentat papal și Țara Soarelui.

*

Excursii – pelerinaj.   La data de 20 iunie am organizat o excursie-pelerinaj pe traseul: Bârda – Tr. Severin – Caransebeș – Hațeg – Deva Alba – Iulia (orașul, cetatea) – Mânăstirea Oașa, Mânăstirea Mălaia – Mânăstirea Cozia- Tg. Jiu – Malovăț – Bârda.

A fost o reușită. Au participat 43 enoriași din Malovăț, Bârda, Tr. Severin și Cocorova. Traseul a fost minunat. La Alba-Iulia am fost profund impresionați de catedrala ortodoxă, în care a fost încoronat Mihai Viteazul la 1600 ca domn al Țării Românești și Transilvaniei, apoi regele Ferdinand și regina Maria ca regi ai României Mari. Ne-a părut rău că Sala Unirii era închisă pentru renovări. Pe valea Sebeșului am mers zeci de kilometri în mijlocul unui peisaj mirific. Parcă era un colț de rai. Din când în când ne mai întâmpina trist câte un munte bărbierit cu sălbăticie de păduri și vegetație. Am poposit la Mânăstirea Oașa, o adevărată minune rătăcită în munți. Acolo am reîntâlnit pe prietenul din copilărie Ion Pătrulescu din Tr. Severin. Despre el am mai scris cu alte prilejuri. Elev și secretar de partid la Liceul Militar de la Breaza(PH), se străduia să mă scoată din ,,înfundătura” în care intrasem, respectiv seminarul teologic. Pentru el Biserica era sortită dispariției, ca și religia în sine. Marxismul avea toate șansele să devină filozofia și crezul întregii umanități. A ajuns locotenent major în armata română, dar după  câțiva ani a demisionat și a devenit student la Facultatea de filologie, secția limbi clasice, ,,pentru a studia în original Sfinții Părinți”. După Revoluție, prin concurs, a obținut catedra de limbi clasice de la Facultatea de Teologie din Iași, s-a transferat apoi la cea din Timișoara. Acolo, mitropolitul Nicolae Corneanu l-a remarcat pentru inteligența sa deosebită și l-a trimis cu o bursă la Universitatea din Oxford să facă doctoratul. A revenit la Timișoara, dar nu pentru multă vreme, căci s-a călugărit la Oașa, luând numele Iona. Se duceau acolo tinerii ca la Maglavit să-i asculte conferințele. Simțind nevoia de liniște și singurătate pentru a se dedica mai mult traducerilor din limba greacă, a devenit schimonah, și-a construit o chilie în pădure, dincolo de lacul din apropierea mânăstirii și acolo viețuiește. Vine la mânăstire cam o dată pe săptămână, nu folosește televizorul, internetul, telefonul. Întotdeauna a fost pentru mine o enigmă acest om!

Am vizitat mânăstirea Mălaia, cu mobilier sculptat tot de sculptorul Ion Foșalău de la Nemțișor(NT), care a făcut mobilierul și la biserica noastră din Malovăț. Am vizitat mânăstirea Cozia cu mormântul voievodului Mircea cel Bătrân, stațiunile balneoclimaterice Călimănești, Căciulata, apoi Rm. Vâlcea, Tg. Jiu și am ajuns acasă noaptea, la ora 24.

 La o dată încă nestabilită, vom organiza o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Bârda – Tg. Jiu – Rm. Vâlcea – Mânăstirea Cozia – Mânăstirea Turnu – Valea Oltului – Sibiu (orașul) –Rășinari – Mânăstirea Păltiniș – încă una sau două mânăstiri – Petroșani – Mânăstirea Lainici – Tg. Jiu – Tr. Severin. Costul este de 60 lei/pers.

 În ziua de 25 Iulie organizăm o excursie – pelerinaj la Mânăstirea Sf. Ana de la Orșova, cu prilejul hramului. Vor sluji acolo mai mulți ierarhi. Parohia pune la dispoziție un autocar. Deci, participarea este gratuită. Am început înscrierile.

*

Spovediri.Împărtășiri. În zilele rânduite am spovedit și împărtășit, la biserică și în sat, 26+27+4 = 57 enoriași. Ceilalți sunt curați ca lacrima!

*

              Zâmbete. ,,– Și zici că te persecută profesorul de matematică?” ,,– Da, tati! M-a pus să fac o piramidă. Dar ce, eu sunt faraon?” Profesoara de religie, către școlarii de clasa a patra: ,,– Dragi copii, ce-a spus Moise când a despărțit apele?”,,– Cele plate la stânga, cele carbogazoase la dreapta!” Înaintea exercițiului de tragere, sergentul se adresează tinerilor recruți: ,,– Atențiune!! Vedeți ținta asta? Ei bine, toate loviturile să fie grupate în cercul ăsta de 260 de grade!” ,,– Permiteți, dom’ sergent…, cercul are 360 de grade…” ,,– Gura, idiotule! Eu v-am arătat cercul mic, nu pe-ăla mare!” – Îl mai știi pe ăla de l-a trimis maistru’ să ia o găleată de curent?” ,,– Da! Ce e cu el?” ,,– A ajuns ministrul Energiei!” ,,– Măi Gheorghe! Plăcutu-ț-o mâncarea?” ,,– No, Rozi, așe o porcărie n-am mâncat în viața me’!” ,,– Na, bine mă, dar ți-ai pus de două ori în farfurie!” ,,– Tu, prima dată nu mi-o venit a crede!” ,,– Când este cineva felicitat pentru greșeala lui?” ,,– Când se căsătorește!”

*

Încheierea anului școlar. S-a mai încheiat încă un an școlar. Preotul Dvs. a predat Religia la Colegiul Național Economic ,,Th. Costescu” din Tr. Severin. Sperăm ca să fi contribuit cu ceva la îmbunătățirea sufletească și la pregătirea pentru viață a celor cca. 100 de elevi, cărora le-am predat anul acesta. Dacă va mai vrea Dumnezeu și autoritățile vor mai permite, vom mai continua și în viitor această minunată activitate, ca pe o prelungire a activității parohiale.  Dacă nu se va mai putea, mulțumim lui Dumnezeu pentru ce-a fost.

*

Înmormântări. În ziua de 19 iunie am oficiat slujba înmormântării pentru Boblea Ioana(83 ani) din Malovăț. Dumnezeu s-o ierte!

*

Program. În cursul lunii iulie avem următorul program de slujbe: 6 Iul.(Malovăț-Bârda); 7 Iul.(Bârda); 13 Iul.(Malovăț-Bârda); 14 Iul.(Malovăț); 20 Iul.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 21 Iul.(Bârda); 27 iul. (Malovăț-Bârda); 28 Iul.(Malovăț). În restul timpului,  la orice oră din zi sau din noapte,  preotul poate fi găsit la biserică,  acasă,  la școală,  la telefon: 0724. 99. 80. 86,  ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda @gmail.com.

Sănătate,  pace și bucurii în casele și în sufletele Dumneavoastră!

Pr.  Al. Stănciulescu-Bârda

Facebooktwitterby feather