Frunzãrind noi, diasporenii, publicațiile românești, în încercarea de a fi la curent cu ce se mai întâmplã pe acasã, suntem deseori stupefiați de teribilul nivel al problematicii, gramaticii, limbii și limbajului unor cotidiene de notorietate care apar pe plaiul strãmoșesc. ªi totuși, alimentând optimismul nostru nebunesc, se întâmplã sã întâlnim și rare, fericite excepții.
Ȋn aceastã categorie, se încadrezã “Booklook”-ul ieșean editat de Asociația Literarã “Pãstorel”. Revista umoristicã de pe Bahlui întrunește toate calitãțile publicistice – conținut, selecție, prezentare graficã ‒ la superlativ, oferind astfel o aleasã delectare oricãrui cititor; de la cel sofisticat care o va aprecia instantaneu, la cel care, parcurgând-o, pãtrunde într-o lume de poveste pe care o descoperã fermecat.
Booklook a debutat în anul 2007, și avut o apariție neîntreruptã de-a lungul a 56 de numere. Nici teribila pandemie nu a reușit sã-i perturbeze programul, ultimul numãr apãrând chiar sãptãmâna trecutã. Voi începe identificarea “vinovaților” pentru acest succes cu directorul, și factotum-ul, Mihai Batog-Bujenițã. Ȋn faza lui de crisalidã, MBB a fost Comandor, mai precis, pilot de vânãtoare. Odatã MIG-ul tras pe dreapta la limita de vârstã (a MIG-ului), crisalida aviaticã s-a transformat într-un fluture sprințar care își etaleazã culorile de vitraliu magic prin prozã, poezie, epigramã, dramaturgie sau sonet. Ȋn escadrila lui curentã, îl mai întâlnim pe redactorul-șef, navigatorul Eugen Deutsch (care navighezã mãiastru prin poezie, sonete, epigrame sau haiku); și pe mitraliorul Mihai Haivas (epigramist și editor de temut). Echipa de “cartografi” buclucași include un numãr de reputați graficieni ca Mihai Pãtrãșcan, Edi Mattes, Andy Ceaușu sau Neculai Viziteu.
Pentru cã am ajuns la graficã, trebuie menționatã calitatea artisticã superioarã a copertelor revistei, cât și a caricaturilor incluse, piese care ar face cinste oricãrui vernisaj de graficã umoristicã.
Vorbind de autori, edițiile Booklook-ului gãzduiesc corifei ai literaturii române, fie aceasta istoricã sau contemporanã. Nume ca Macedonski, Arghezi, Pãstorel, Pribeagu sau Mircea Trifu sunt prezente frecvent prin creații cunoscute sau, uneori, inedite. Contemporaneitatea este deasemenea reprezentatã prin monștri sacri de statura lui George Corbu, Elis Râpeanu sau a fraților Quintus. Deasemenea, în paginile revistei își fac ades apariția și condeieri ai diasporei, atât de pe bãtrânul continent, cât și din Lumea Nouã. Este demn de menționat și faptul cã Booklook nu funcționeazã de o manierã izolatã/insularã, revista aflându-se într-un efervescent schimb de materiale cu publicații din țarã dar și de pe mapamond (Germania, USA, Canada, Israel, Australia, Italia, Spania…).
Ca revistã de cenaclu, Booklook consemneazã pe larg și evenimentele organizate sub acest auspiciu: lansãri de carte, concursuri literare, festivaluri umoristice sau evenimente comunitare relevante.
********************************************
Ca sã concluzionez, opinia generalã este cã simțul umorului este ceva înnãscut, și ‒ ca atare ‒ imposibil de a fi învãțat sau inculcat. Ei bine, dacã se va dovedi vreodatã cã aceastã aserțiune este eronatã, nutresc credința cã Booklook ar fi unul dintre foarte puținele medii capabile de a impregna simțul umorului în cei care nu l-au avut transmis genetic.
Sorin Finchelstein
Toronto
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..