În timp, cu gândul doar ne ducem
La ce-am aflat din moși strămoși…
Acolo unde pe un munte,
Smeriți și mult evlavioși,
Părtași au fost la o minune
Ce-n fața lor s-a revelat,
Apostolii, doar trei la număr,
Când Fiul S-a transfigurat.

Pe Muntele Tabor, Divinul
În rugăciune se afla,
De strajă Moise și Ilie
Apostolilor le părea…
Și Fața – I strălucea ca Soare,
Veșminte… alb imaculat…
Pe Petru, Iacov și Ioan
Minunea i-a edificat…

Au înțeles că El e Fiul
Dumnezeului Ceresc Tată,
Ce-avea, după proroci, să vină
Să facă judecată dreaptă…
De la-nceput știindu-și soarta
Avea minuni să facă-n lume…
Doar cu cuvântul și iubirea,
Înlăturând rele cutume.

Și au trecut de-atunci mii… două,
Dar lumea tot nu s-a schimbat,
Tot alergând după avere,
În greu păcat s-a afundat.
Inteligența ce-a primit-o
La naștere prin Duhul Sfânt,
Pe om îl face să viseze
La alte lumi, nu pe Pământ…

Și cercetează Universul,
În timp și spațiul infinit…
Gândește la transfigurare
Când Terra va fi părăsit.
Dar pentru asta n-are milă
De cei mai mici ai lui Hristos…
Își pune-n plan să schimbe legea,
Tocmai că este proistos…

Nebune om, gândești la nave
Intergalactice să zbori…
Când ai putea să faci din Terra
Un rai pentru cei muritori…
Și gândul ți s-ar duce-n urmă
La muntele Taborului
Unde Hristos era lumină
Și garanție omului.

6 aug. 2022, Timișoara, România – Georgeta Tudor

by

Referinţă Bibliografică

TRANSFIGURARE/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 7 august 2022