Un ultim omagiu, Mastre! Scriitorul Ioan Cobianu (Corin Bianu), 77 de ani 21.06.1946-15.01.2023, a trecut printre cei drepți, în această dimineață. După o lungă suferință a plecat să scrie la ceruri, alături de alți scriitori. S-a născut în satul Pătroaia Vale, comuna Crângurile, județul Dâmbovița. Studiile primare le-a făcut în satul natal, cele liceale la Găești. Urmează Facultatea de Drept, la București (1970), devine consilier juridic la diferite instituții, inclusiv Ministerul Culturii. Debutează în anul 1971 cu poezia Amfiteatru. Scrie în Luceafarul, Convorbiri literare, poezie, proză, povești pentru copii. In 1982 este premiat la Festivalul umorului de la Vaslui, de Societatea Scriitorilor Târgovișteni pentru romanele Văcăreștii la Amiază , Zidul cel lung. Activitatea sa literara este vastă și se înscrie în registrul frumos al cuvântului. Este membru al Uniunii Scriitorilor și Președintele Clubul epigramiștilor Cincinat Pavelescu – București. A jurizat concursuri literare în cadrul Univers XXL. Ultima carte scrisă, Corin Bianu și Elena Toma O viață sub mâna Sfantului Ioan Botezătorul: cartea de față a fost scrisă punând cap la cap din punct de vedere parapshihologic.A iubit parapsihologia, a scris cărți din acest spectru, iar ultimul său roman vorbește despre modalitătțile de manifestare a sacrului. Cartea a vazut lumina tiparului în anul 2022, la editura Armonii Culturale, va fi lansată post-mortem, în primăvara acestui an, la Arcub.

Activitatea sa literară este vastă și se înscrie în registrul frumos al cuvântului. Un om bun deschis, cald prietenos, noi așa l-am cunoscut, prin prisma unui concurs, apoi scritorul, apoi omul. O lumânare aprinsă pentru cel care a iubit cuvântul și în această dimineață a ales să plece în lumea celor drepți, scriitorul IOAN COBIANU. Trupul neînsuflețit va fi depus la biserica din comuna Pătroaia-Vale, satul natal. Vom reveni cu amănunte referiotare la data și oră. Drum lin spre stele, maestre. Noi vă mulțumim că ne-ați fost alături, că prin dumneavoastră cuvântul a prins altă culoare, iar Timpul v-a fost prieten de condei, mărturie a acestui fapt rămân scrierile dumneavostră nepieritoare, pe care mulți dintre noi le-au citit.