Irina creează mărțișoare, dar ceea ce oferă depășește forma unui obiect. Ea aduce cu ea o continuitate. Pentru cei plecați de mult, mărțișorul rămâne una dintre cele mai simple și puternice dovezi că România încă încape în palma noastră. Un fir alb și roșu poate deschide, dintr-odată, ușa copilăriei: șnurul prins la piept, emoția de a-l dărui, sentimentul că primăvara începe cu un dar magic.
În colecțiile Irinei apar chipuri îmbrăcate în port popular, inspirate din zonele țării, fiecare cu personalitatea ei: culori, croiuri, detalii care spun povestea locului. Mărțișoarele devin astfel mici hărți ale apartenenței. Le porți și parcă îți amintești mai bine de unde vii.
Aș numi-o, cu drag, zâna mărțișoarelor de Toronto. Nu ca metaforă, ci ca recunoaștere a unui dar rar: acela de a transforma tradiția într-o prezență actuală, vie, așezată frumos în ritmul comunității.
Dincolo de mărțișoare, Irina creează și ceramică cu motive tradiționale românești: cești, suporturi, obiecte care duc semnul cusăturilor vechi în spațiul de zi cu zi. Nu sunt „suveniruri”, ci lucruri cu suflet, care îți fac dimineața mai românească și mai veselă.
Un capitol special îl au atelierele ei cu cristale. Irina lucrează cu pietre, cu sârmă, cu formă și simbol, iar celor care participă le rămâne nu doar un „copăcel” creat de mâna lor, ci și un sentiment de împlinire: au construit ceva frumos, cu răbdare, într-un cadru care le dă voie să se reconecteze cu ei înșiși și cu ceilalți.
Iar imaginea familiei ei, îmbrăcată în costum popular, completează firesc tot acest univers. Este o dovadă vizibilă că tradiția nu se păstrează doar prin vorbe, ci prin felul în care o trăiești, o porți, o așezi în sărbătoare și în viața de fiecare zi.
Irina Holic merită cinstită în diaspora pentru această continuitate dăruită cu generozitate. Pentru că, datorită ei, mărțișorul nu rămâne o amintire de acasă, ci devine o bucurie prezentă, aici, între noi, în Toronto.




Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..