Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » Ziua Cucului în Mitologie

Ziua Cucului în Mitologie

In ESEU, Lirică populară, MEDITAȚIE, Poezie, TRADIȚII

Ziua Cucului în Mitologie
 
În calendarul popular, sărbătoarea creștină Buna Vestire, prăznuită în 25 martie, este cunoscută şi ca Ziua Cucului, pentru că în această zi se aude cucul cântând pentru prima dată să anunțe venirea primăverii. 
În popor, departe de sensul ritualului creștin, există tradiția sărbătoririi cucului, în preajma echinocțiului de primăvară, moment de răscruce al naturii, când se întorc păsările călătoare și se pot face predicții cu privire la starea vremii.
În anumite zone ale țării s-a perpetuat obiceiul ca în această zi să ai bani în buzunar în această zi, deoarece, orice cântat al cucului trebuie plătit, ca să aducă noroc, sănătate și belșug.
Când se aude cucul, trebuie aruncat un bănuț în direcția din care se aude.
Dacă pasărea îți cântă drept în față, e semn bun.
Legenda mai spune că, de Buna Vestire, nu avem voie să ieșim din casă flămânzi.
În această zi trebuie să se mănânce bine, să nu se simtă deloc senzația de foame și să nu se iasă din casă cu stomacul gol, că se va simți flămând tot anul.
Cucul, ca vestitor al primăverii este și vestitorul de lucruri importante din viața de zi cu zi a omului, iar potrivit superstiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, prevestea de rău:
„Cucu-n spate mi-a cântat
și moartea m-a săgetat!” 
   În această zi, flăcăii și fetele, auzind cucul cântând, îl întrebă:
  „Cucule voinicule
Câți ani îmi vei da
pană m-oi însura (mărită)?”
Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte o dată, cântecul său echivalează cu un an de așteptare. Tăcerea lui însemna așteptare îndelungată.
De asemenea, creanga pe care a cântat cucul de ziua lui, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.
Conform unei superstiții, în zona Moldovei, de Buna Vestire nu se pun ouă la cloșcă, deoarece se crede că puii ar putea ieși cu două capete și patru picioare. 
Fiind „dezlegare la pește”, se spune că oamenii care gustă pește în această zi vor fi tot anul „ca peștele în apă”.
Este bine de știut că în această zi nu se pescuiește, moartea peștilor fiind mare păcat de sărbătoarea vieții – Buna Vestire.
În zonele rurale se stropesc pomii și vița-de-vie cu vin și se tămâiază pentru rod bogat, în echinocțiul care marchează începutul primăverii astronomice, când ziua şi noaptea devin egale.
Conform tradiţiei populare în această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele, alungând frigul:
„Intră frig şi ieşi căldură
Să se facă vreme bună
Pe la noi pe bătătură“.  
Specialiștii în Etnografie şi Folclor spun că în vechime se aprindeau focuri pentru alungarea iernii, spre a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii.
Obiceiul a fost asimilat în creştinism cu Focurilor Sfinţilor.  
„Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care dă direcţia pentru activităţi omeneşti specifice. Cu prilejul echinoctiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie”.
În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni. 
În mitologie circulă legendă puțin știută – legenda cucului – care ne explică de ce cântă cucul între Blagoveștenie și Sânziene. Astfel, legenda spune că pasărea pe care o numim noi azi cuc, nu este de fapt cucul adevărat, cel care avea pene de aur, ci perechea acestuia, Sava. În vremuri îndepărtate, cucul și Sava trăiau împreună pe pământ, ca soț și soție. Sava i-a fost însă necredincioasă cucului, care a decis să o părăsească și să plece în cealaltă lume. Sava, văzând că acesta nu glumește, ci o lasă și pleacă, l-a întrebat când și unde să-l caute. Cucul, supărat, i-a spus că poate să-l caute, dacă voiește, între Blagoveștenie și Sânziene. Astfel, Sava recunoscându-și greșeala și voind să o îndrepte, cum au sosit Bolagoveșteniile, cum a început să zboare din ramură în ramură și să strige „cucu, cucu…”. În zadar însă, deoarece cucul, perechea Savei, nu se va mai întoarce niciodată. În acest fel, an de an, Sava cântă “cucu, cucu…” și zboară din pom în pom, doar, doar își va putea regăsi perechea.
Superstițiile zilei de Buna Vestire fac referire și la vremea ce urmează și la cât de bogate vor fi recoltele. Astfel, dacă în ziua de Blagoveștenie va fi frumos, anul va fi unul bun, iar dacă vremea în ziua de Blagoveștenie este una amestecată, când soare, când ploaie, atunci anul nu va fi tocmai bun.
Se mai spune că așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și în ziua de Paști.
Conform unei alte superstiții, dacă la Buna Vestire este frunza verde în codru, atunci anul va fi îmbelșugat.

25.03.2021
Maria Filipoiu

 
TRADIȚII DE BUNA VESTIRE  
 
Când Soarele și căldura  
plouă cu raze de sub nori,  
împodobită-i natura,  
ca zână cu straie de flori.  
 
La nuntă de primăvară,  
din sărbătoare creștină,  
cucul cântă prima oară,
s-aducă Buna-Vestire.  
 
Azi li se dezleagă limbă
păsărilor cântătoare.  
Iar cucul, numele-şi strigă  
prin legenda-i grăitoare.  
 
În această sărbătoare,  
sacru şi mitic se-mbină.  
Ca prin vremea trecătoare,  
tradiţia să revină.  
 
Când Gavriil – Arhanghel Mare,  
a vestit unei Fecioare,  
a Domnului Întrupare,  
bine-i de însămânțare.  
 
Natura în flori bogată
când este de Blagoveşte,  
recoltă îmbelşugată  
pentru toamnă prevesteşte.  
 
Dacă vremea-i răvăşită  
de zăpadă, vânt sau ploaie,  
Iarna va fi prelungită,
iar primăvara-i târzie.  
 
Via, pomii din livadă,  
vite din gospodărie,  
casă, curte şi ogradă,  
se afumă cu tămâie.  
 
Să alunge-n depărtare,  
molime şi duhuri rele;  
plante de-a fi roditoare  
şi sănătoase vitele.  
 
Mormintele-n cimitire  
se sapă și se îngrijesc,  
spre a morţilor cinstire,  
ce-n loc de veci se odihnesc.  
 
Iar printr-o lege creștină,  
de suflet, spre mântuire,  
se-mpart: pește, vin, lumină…  
cu-a morților pomenire.  
 
Când e Sfânta Sărbătoare  
ce precede Înviere,  
se dezleagă la mâncare,  
peşte, pentru poftă mare.  
 
Iar omul care posteşte  
şi sărbătorile ţine,  
mâncând peşte-n Blagoveşte,  
tot anu-i va merge bine.  
 
Cei ce spun că nu au vreme  
de reculegere sfântă,  
nu simt viaţa cum se cerne  
către lume nevăzută.  
 
Nu citesc Sfânta Scriptură  
să afle ce-i pocăinţa  
și nu știu învățătură,  
ce-n suflet poartă credința.  
 
Eu, ca pelerin prin viaţă,  
scriu tradiții moştenite  
şi în suflet port speranţă,  
la praznic de-a fi citite.  
 
Deschid fereastră de suflet,  
cu tradiții pentru lume,  
credință să las din cuget,  
cu identitate-n nume.  
 
Se spune că-n altă lume,  
dincolo de pragul nopții  
poţi avea parte de bine,  
când pe credință pui sorții.  
 
Sufletul conduce chipul  
pelerin pe-a vieţii cale,  
dar dușman îi este timpul,  
când se scurgă la-ntâmplare.  
 
Dacă-n zi de Blagoveşte,  
vremea e capricioasă,  
la fel va fi şi de Paşte,  
mohorâtă sau ploioasă.  
 
25 Martie 
Maria Filipoiu

Facebooktwitterby feather

Despre Maria FILIPOIU

Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români) Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci, Comuna Bozioru, Județul Buzău. Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni. * Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008); ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008); ●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014); ●,,Ecouri străbune"2015; ●,,În zodia poeziei"(2015) - „La Poarta Divinității” (2017) - „Recurs la Unire - Centenarul Marii Uniri” (2018) - „Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine” 2019 *Peste 35 premii obținute la competiții literare: ●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015) ●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015) ●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești. ●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova ●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015) ●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015 ●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) și altele * Coautor în peste peste 100 de antologii și volume colective de poezie: ●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016) ●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale și altele * Colaborator și publicist peste 50 de reviste literare scrise și online: ●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium" și altele * Organizații din care face parte: - LSR / Liga Scriitorilor Români - USLR / Uniunea Scriitorilor de Limbă Romană - UIOC / Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație - Cenaclul Literar „Cetatea lui Bucur” - București