Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » EDITORIAL » Ziua Pământului în pandemia Covid-19

Ziua Pământului în pandemia Covid-19

Ziua Pământului în 2021, afectată de pandemia Covid-19

    Pământul  este planeta vieții , dar în cursa globalizării tehnologice devine un cimitir cât imperiul morții. – Maria Filipoiu

Anual, în ziua de 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului, de când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător, în SUA, ca urmare a unor evenimente dezastruoase:  înăbușirea cu arme de foc a revoltei unor studenți împotriva războiului din Cambodgia, „Masacrul din 4 mai”, apariția fibrelor optice, dezastru nuclear în Carolina de Sud – centrala nucleară din Savannah River (din apropierea orașului Aiken, nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze și fum, considerată „semn al prosperității”.
Pentru protejarea mediului înconjurător au început să acționeze mai mulți militanți, din ce în ce mai des în ultimele decenii, când poluarea amenință cu dispariția multor specii și chiar a omului.
Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, spre a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl au față de mediu. Sărbătoarea a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetățeni americani, marea lor majoritate fiind tineri.
După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin coalizare în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei Pământ.
În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă și un viitor mai curat și mai verde. Planeta Pământ este casa noastră în continuă schimbare, care devine greu de locuit, prin schimbările climatice continue și prin acțiunile omului, ce duc la dezastre ecologice de mici sau mari dimensiuni. 
„Ziua Pamântului” – ziua în care a apărut mișcarea pentru protejarea și conservarea mediului înconjurator – a fost aleasă în această zi de către senatorul american Gaylord Nelson, tocmai pentru a atrage atenția cât de important este să protejăm mediul înconjurător și care este impactul asupra vieții noastre în caz contrar. În anul 2009, această dată a fost declarată de ONU(Organizația Națiunilor Unite) drept sărbătoarea oficială a planetei Pământ, la nivel internațional, iar în România, Ziua Pământului este sărbătorită începând cu anul 1990, obiectivul fiind stoparea degradării solului, înlăturarea factorilor ce duc la poluare și restaurarea unui climat favorabil vieții și naturii. Acțiunea cea mai agresivă, privind poluarea, este cauzată de globalizarea tehnologică, prin influențele economice, politice și culturale. Înfluența globalizării este resimțită în tehnologie și inovație, în sectoarele transporturilor și telecomunicațiilor, prin acțiunea excesivă de modernizare.
În competiția omenirii după noi tehnologii, care să comprime timpul și spațiul cu mijloace de locomoție cât mai rapide, dar și cu prejudicii grave asupra sănătății se produce o poluarea agresivă asupra mediului înconjurător. Agresiunea noxelor degajate, care poluează natura afectează grav flora și fauna, ducând la distrugerea biodiversității din ecosisteme.
Marile companii din transporturi (naval, aerian și terestru) și telecomunicații (Telefonia, Internetul, Televiziunea, Radiodifuziunea și Cibernetica) au ca obiectiv dezvoltarea tehnologică la standarde cât mai performante, care să le sporească mereu capitalul, fără a se preocupa de protecția mediului privind descompunerea controlată a produselor uzate sau depășite tehnologic. Când acestea ajung în natură, unele se degradează lent, altele nu se descompun, afectând mediul înconjurător: aer, apă, sol – elemente care asigură suportul vieții. 
  Alți factori care duc la degradarea Pământului sunt deșertificarea și defrișările ilegale, ce au consecințe dezastruoase asupra biodiversității și compromit viața unor specii de animale prin distrugerea habitatului lor natural.
Deșertificarea este un fenomen complex de transformare treptată a unor terenuri cu soluri fertile în deșerturi, determinat de schimbările climatice (secetă puternică și prelungită) și activitățile umane inadecvate în exploatarea pământului (cultivarea excesivă).
   La nivel global are loc extinderea deșerturilor și deșertificarea terenurilor cultivate la o scară crescândă și se declanșează spontan, ca urmare a distrugerii covorului vegetal prin exploatării excesive sau necorespunzătoare a terenurilor fertile, despăduririlor (defrișări ilegale) și suprapășunatului, diminuării rezervelor de apă (secarea râurilor și a izvoarelor de coastă), eroziunii solului de apă și vânt, destructurării și poluării solului etc. În general, deșertificarea este determinată de o supraexploatare locală, mai ales prin suprapășunat, care provoacă o agravare a eroziunilor, adâncirea apei freatice și, ca urmare, instalarea secetei. Vegetația are un rol important în determinarea compoziției solului, iar suprafețele uscate și neprotejate de vegetație sunt spălate de ploi și de inundații, lăsând straturile infertile de la baza solului să se usuce la soare, care devin aride și neproductive.
Astfel, Mesopotamia – o zonă inițial înfloritoare – a fost transformată în deșert prin suprapășunat și despăduriri.
   Amintind de perioada critică prin care trece omenirea în 2021 – pandemia COVID, care a făcut peste 3 milioane de victime la nivel global (conform statisticilor) și a consumat cele mai multe resurse economice pentru stoparea și combaterii ei – fondurile necesare protecției mediului au fost diminuate drastic, resimțindu-se efectele poluării în costurile pentru sănătatea populației.
   Ziua Pământului are rolul de a ne reaminti că trebuie să ocrotim planetă prin măsuri de colectare a gunoiului, sădirea de arbori, aplicarea unui sistem corect de reciclare, ori prin  acțiuni care să asigure factorii vitali omului și viețuitoarelor – Planeta Pământ, vie și  sănătoasă.
   Grupuri care luptaseră individual împotriva deversărilor de petrol, făbricilor și centrelor electrice poluante, pesticidelor, autostrăzilor aglomerate, pierderii sălbăticiei și dispariția faunei sălbatice s-au unit de Ziua Pământului în jurul dezideratului comun. Ziua Pământului din 1970 a realizat o aliniere politică rară, obținând sprijinul republicanilor și democraților, bogaților și săracilor, locuitorilor urbani și fermierilor, liderilor de afaceri și muncitori.
Ziua Pământului este recunoscută la scară planetară, având cei mai mulți adepți și fiind cea mai mare organizație seculară din lume, marcată de peste un miliard de oameni în fiecare an, care urmăresc
schimbarea comportamentul uman și crearea de politici globale, naționale și locale.
   Pentru realizarea acestui deziderat, un rol major îl are puterea exemplului personal:
– Model pentru cei din jur, păstrând curat mediul înconjurător.
– Plantarea de flori sau arbori în locurile deșertificate și în zonele populate.
– Reducerea poluării prin deviza celor „3 R” (recuperare, recondiționare, refolosire) și prin colectarea gunoaielor din mediu, care contaminează pânza freatică și otrăvesc solul.
– Susținerea campaniilor de împădurire și ecologizare a zonelor defrișate.
– Implicarea în acțiunile ONG-urilor care se ocupă cu ecologizarea și conservarea mediului.
– Semnalarea neregulilor sau inadvertențelor privind respectarea normelor de depozitare a gunoaielor.
– Consideră Ziua Pământului în fiecare zi și luptă în mod concret pentru sănătatea și curățenia lui, ca un omagiu adus vieții și naturii!
   
  „Omul trebuie sa simtă Pamântul pentru a se cunoaște pe el însuși și a-și recunoaște valorile… Dumnezeu a făcut viața simplă. 
Omul este cel care a complicat-o.”
Charles A. Lindbergh

   Pământul nu ne aparține, ci noi aparținem Pământului și trebuie să ne asumăm responsabilitatea ocrotirii lui, să-l încredințăm curat și sănătos generațiilor următoare. – Maria Filipoiu

RUGĂ PENTRU PLANETA PĂMÂNT
(sonet omagial Pământului)

S-a-mbolnăvit Pământul și mă doare
Strigătul încărcat de suferință,
Când văd nepăsare ori neputință
La cei care privesc viața când moare.

Pe Dumnezeu îl rog să dea sentință
Pentru toți ce  îi zdrobesc mădulare,
Grăbindu-i sfârșitul în defrișare,
Dar nu-și asumă moartea-n consecință.

Să nu pierim de-a lor necugetare,
Luminează-le dram de conștiință
Și dă-le rațiune salvatoare!

În rugăciune las recunoștință,
Spre a salva Pământul de poluare,
Când lăcrimează sufletu-n peniță.

22 aprilie – Ziua Planetei Pământ
Maria Filipoiu

Articol publicat în:
Cotidianul cultural „Agenția de Carte” – 21. 04. 2021

ZIUA PĂMÂNTULUI SUFOCAT ÎN PANDEMIE – 2021


Revista „Confluențe Literare” – 21. 04. 2021
https://confluente.org/maria_filipoiu_1619035813.html
Revista „Armonii Culturale” – 21. 04. 2021

Ziua Pământului în pandemia Covid-19


Revista „Melidonium” – 22. 04. 2021
Ziua Pământului în 2021, afectată de pandemia Covid-19 
Portal „Creștin Ortodox” – 21. O4. 2021
https://m.crestinortodox.ro/poezie-ortodoxa/poezii-ortodoxe/ruga-pentru-pamant-160229.html
Site „Poeții Noștri” – 22. 04. 2021
http://poetii-nostri.ro//ziua-pamantului-in-pandemia-covid-19-proza-sau-text-user-id-1367/

Facebooktwitterby feather

Despre Maria FILIPOIU

Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români) Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci, Comuna Bozioru, Județul Buzău. Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni. * Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008); ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008); ●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014); ●,,Ecouri străbune"2015; ●,,În zodia poeziei"(2015) - „La Poarta Divinității” (2017) - „Recurs la Unire - Centenarul Marii Uniri” (2018) - „Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine” 2019 *Peste 35 premii obținute la competiții literare: ●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015) ●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015) ●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești. ●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova ●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015) ●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015 ●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) și altele * Coautor în peste peste 100 de antologii și volume colective de poezie: ●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016) ●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale și altele * Colaborator și publicist peste 50 de reviste literare scrise și online: ●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium" și altele * Organizații din care face parte: - LSR / Liga Scriitorilor Români - USLR / Uniunea Scriitorilor de Limbă Romană - UIOC / Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație - Cenaclul Literar „Cetatea lui Bucur” - București