Cristian Petru Bălan
VLAD ȚEPEȘ (DRACULA)
MOTTO:
„Cum nu vii tu Țepeș doamne, ca punând mâna pe ei
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!”
(MIHAI EMINESCU – Scrisoarea a III-a)
Vlad Țepeș zis Dracula, e-un nume de legendă,
E-un vodă ce pedepse când dă, nu le suspendă,
Căci era dur, dar drept, nicicum de-nduplecat
Cu trădătorii, hoții – și-n plus: neînfricat !
Din Transilvania vine. născut la Sighișoara,
E fiu de domnitor, Vlad Dracul, cel cu bizara
Și rara lui poreclă și-l dă ca garanție
Pe micul Vlad la Poartă, dar nu a fost să fie,
Căci viitorul Țepeș, cam după un deceniu,
Trecut prin școli înalte unde fusese geniu,
Când scapă, face tainic mari plănuri an de an
Cum ar putea să sfarme Imperiul Otoman…
Cu minte sclipitoare și multă chibzuință,
Fiind stăpân pe arte, pe limbi străine, știință,
De două ori e domn, expert bun militar,
Toți îl numesc Vlad Țepeș, în lupte exemplar !
Ștefan cel Mare-l place și de trădări îl scapă,
Iar Țepeș pe boierii vrăjmași îi tage-n țeapă !
Dar multe sunt legende cu mult exagerate,
Căci Vlad nu era sadic, ci doar făcea dreptate.
Din zvonuri, scriitorul Bram Stoker, prea funebru,
A scris cartea „Dracula” făcând pe Vlad celebru,
Fiind cel ce-n Europa salvase creștinismul,
Căci numai Țepeș Vodă blocase islamismul !
Curajul său eroic pe turci i-a ‘nfricoșat
Când pe sultanul Mehmet cumplit l-a-ngenunchiat
În Marea Bătălia când otomanii-nvinși
Cerut-au pace-n grabă, de pierderi mari convinși.
Atunci ei au recurs la alte căi murdare
Plătind boieri nemernici, o șleahtă trădătoare
Care-au intrat la Țepeș „pentru a-i cere-un sfat”…
Ajunși la tronul lui, ei l-au asasinat !
Azi descendenți de sânge, ca Charles, britanic rege,
Promite tuturora să-i facă a-nțelege
Că unul din strămoșii familiei regale
E Dracula Vlad Țepeș – cu străluciri astrale…
Glen Ellyn, USA – 12 febr. 2025
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..