Nu sunt ce credeţi. Sunt un dezertor,
Din care-aseară a fugit şi luna,
Uitîndu-şi în privirea mea cununa
N-are mister, nici farmec şi nici dor.
Regretele mă duc la braţ mereu,
Îmi dau sărutul marilor căinţe,
Esenin hohoteşte-n trupul meu
Şi eu îi dau să dumice sentinţe.
Prin gînduri trece vîntul la plimbare
Şi-atent, ca pe-un trofeu aurifer,
Vulturii duc sufletul meu în gheare
Spre cer, spre cer, spre ultimul lor cer.
Portret de Simion Moisei.
by
Mulțumim, Bard Moldovean, că scrii și în ale noastre pagini! Să fii iubit și prețuit, că citit ești… din belșug. Urmărim cu mare plăcere tot ceea ce faci, tot ceea ce scrii, ne place și activitatea de la Microfonul liber… ești mare domnule, ce mai! Mii de mulțumiri, din partea unui cititor însetat de poezie…