Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Proza » ŞCOALA “SCÂRŢIŞOR I” FĂRĂ PROFESORI SAU INSPECŢIA ŞCOLARĂ „ SPACE-ALĂ” ÎN GALAXIA A PATRA din ciclul “Vivant professores !”

ŞCOALA “SCÂRŢIŞOR I” FĂRĂ PROFESORI SAU INSPECŢIA ŞCOLARĂ „ SPACE-ALĂ” ÎN GALAXIA A PATRA din ciclul “Vivant professores !”

„Şcoala Scârţişori fără profesori” sau
Inspecţia şcolară “space-ală” în galaxia a patra  din ciclul “Vivant professores !”
Prolog – În cancelarie
– Să vă spun ce am întâlnit la bacalaureat în această vară. Directoarea colegiului la care am fost repartizat ca profesor supraveghetor, ne îndemna spunându-ne : „Mergeţi în „salele” de clasă. Apoi ne-a întrebat: „Care sunt „şcoalele” care v-au trimis ?”. Am aflat că era proaspăt absolventă de „Litere” de la Universitatea Cretină SRL, cu diploma obţinută simultan cu şcoala gimnazială prin renumitul program “Şcoală după şcoală fără şcoală” şi liceul cu bacalaureat la Colegiul renumit “Ciorapul găurit”, povesti un profesor pensionar, care lucrase în domeniu peste patruzeci de ani. În epoca trecută, în galaxia a patra erau doar câţiva proşti, făcuţi intelectuali din simplii muncitori, infiltraţi printre profesori, pentru a-şi turna la Securitate colegii de serviciu. Dar acum sunt numiţi în număr masiv cei cu retard intelectual declarat şi avansat, ca profesori universitari, directori şi inspectori. Pe vremuri şcoala era obligatorie şi toţi aveau condiţii să o urmeze. Acum, unii care nu au studiat atunci, nici măcar şcoala gimnazială, când numai dacă nu te ducea capul nu o făceai, îi întâlneşti frecvent ca profesori universitari, directori, inspectori şi în alte funcţii de conducere, încât nu trebuie să ne mirăm că înţeleg greşit orice mesaj şi că procedează în consecinţă.
-În prima rundă după revoluţia din galaxie, cadrele didactice universitare şi-au adus copiii ca profesori la Universitate, chiar dacă aceştia nu erau prea dotaţi intelectual. Acum însă, când orice îngrijitoare sau femeie de serviciu, orice paznic de la Universitate a devenit licenţiat şi unii, deţin acum chiar titlul de doctor şi s-au transformat în profesor universitar, trecând ca broasca prin apă, toţi copii acestora îi vezi acum asistenţi universitari, lectori, conferenţiari şi unii, dintre cei care nu sunt buni de nimic sunt aleşi şi făcuţi chiar profesori universitari, răspunse alt bărbat între două vârste.
Şedinţa cu directorii de „şcoale”
-Dragi colegi directori, ne-am întrunit să facem ceva bun pentru „şcoalele” noastre, spuse doamna directoare de la şcoala “Scârţişori” – de lângă biserica cu acelaşi nume, de pe strada Dracului – absolventă a Universităţii de elită din galaxia a patra, „Bogdanprostul” SRL. Suntem în pericol. Inteligenţa ne cotropeşte şi ne periclitează prostia personală şi a celor din grupările noastre Berevoieşti, înfiinţate în “şcoale” conform legii lui Gropăciune. Trebuie să ne apărăm cu străşnicie scaunele noastre de directori. Vrem să aducem inspecţia „space-ală” , specială pentru cei care nu sunt din grupările Berevoieşti din „şcoalele” noastre, denumită astfel întrucât ne-au invadat şi au venit din spaţiu, de pe altă planetă unii prea învăţaţi, care au minte, nu ca noi. Oameni inteligenţi care au dat multe examene în viaţa lor, fără să plătească şi să copieze cu nesimţire şi au luat concursuri de titularizare cu notă mare. Pentru noi, directorii care am trecut renumitul concurs „Ce are măgarul sub coadă”, ştiţi voi cu ce eforturi… deloc intelectuale, poate doar financiare, care ne-am cumpărat recent cu bani grei – nu învăţând din greu, aşa cum o fac fraierii din spaţiul intergalactic, de care vrem noi să scăpăm – diplome de licenţă şi de „şcoale” gimnazială cu programul „Şcoale după şcoale fără şcoale”. De când a dat legea corupţiei educaţionale ilustrul absolvent de “Şcoale” complementară, domnul Gropăciune, pe proprie răspunde, dar fără răspundere, prin care ni se asigură în mod legal, autonomie şi corupţie nemărginită, nu mai se fac ore deloc la mine în „şcoale”, ca şi la voi dealtfel. Am ajuns la fel ca la Universitate, care s-a bramburit complet de când cu autonomia în corupţie. Mai ţin doar de formă, de ochii lumii, câţiva profesori – pe care îi consider eu, conform legii, cei mai potriviţi, pentru că eu vreau să nu se înveţe în şcoala mea – pe cei are nu fac nimic, pentru că nu sunt buni de nimic. Ei formează grupul nostru Berevoieşti, înfiinţat conform legii lui Gropăciune. Elevii şcolii, copii deştepţi, care vin la şcoală să înveţe sunt lăsaţi să se joace, păziţi de bodyguarzii firmelor de pază şi de portarii şcolii, dar, mai ales de camerele de luat vederi, pe care special în acest scop, în mod intenţionat, domnul ministru Gropăciune ne-a pus să le achiziţionăm. Examenele se dau tot ca înainte, dar Gropăciune a folosit acest lucru ca pretext pentru urmărirea tuturor, permanent, exact ca Gestapoul. De aceea, ne-a pus să le punem în funcţiune în timpul orelor de clasă, pentru ca să nu existe cumva vreun profesor care să predea lecţii, să înveţe ceva pe copii. În timpul concursurilor şi examenelor noi, de obicei, oprim camerele şi minţim că se defectează. Eu, ca şi voi, stimaţi directori, pe majoritatea catedrelor nu am profesori. Cadrele didactice nou venite, repartizate din întâmplare prin concurs le mătrăşesc rapid şi mă fac şi cu salariile lor, până la sfârşitul anului, că numirile lor pe post le aduc ei, împreună cu actele lor, diplome, certificate. Este autonomie, adică nu ne controlează nimeni ce facem şi cum facem cu banii, pentru că este mare corupţia. Am rămas acum cu câţiva profesori şi numai cu o inspecţie “space-ală” salvatoare mai putem avea o şansă, să ne descotorosim de ceilalţi extratereştrii nedoriţi. Păcat că nu este acum printre noi domnul director al şcolii Gherevoieşti, vestitul Jenică Jănel Puşcămare, om cu calităţi deosebit de apreciate în ziua de azi în a patra galaxie, adică corupt până în măduva oaselor. Doar este şi consilier la primărie, dumnealui, fiind absolvent recent de Istorie la Universitatea Prostologică. A obţinut diploma după ce a fost înscăunat întâi ca director de „şcoale”, fără „şcoale”, adică necalificat – post înventat paradoxal în galaxia noastră, a patra, care abundă în licenţiaţi – numit de către partidul său – ştiţi voi, cel care nu câştigă niciodată alegerile, dar e şmecher mare şi reuşeşte să–i fenteze pe toţi şi să prindă din când în când ceva locuri chiar în guvernul galaxiei, promovând liberalizarea tâlhariei, a corupţiei. A trebuit ajutată aşa o somitate în prostologie, ca dumnealui, să deţină mai multe locuri de muncă, cel puţin zece, Puşcătare fiind şi patron de asociaţie şi acţionar la mai multe firme, că omul merită conform competenţelor cerute acum, iar ceilalţi, care sunt pricepuţi în meseria învăţată, să nu lucreze niciunde, să moară de foame împreună cu copiii, că nu au căutare în galaxie. Domnul Jenică Jănel Puşcămare spunea că nu îl interesează ce ştiu profesorii săi, dacă posedă diplome. A adunat astfel toate femeile de serviciu leneşe şi nepricepute, dar bârfitoare şi rele din piaţa Ciordăranilor, pe care el o controla în calitate de consilier al primăriei şi le-a făcut profesoare la el în şcoala Gherevoieşti. Acolo şi portarii sunt profesori. “Eu vreau doar linişte şi curăţenie la mine în şcoală !”, este deviza lui Puţcămare, pe care o rosteşte în gura mare tuturor. Şi cu profesoarele alese, foste maestre mânuitoare de mătură sunt îndeplinite amândouă cerinţele. Îmi pare rău acum pentru el. Din partea lui este acum linişte totală, exact aşa cum şi-a dorit. Căci s-a îmbolnăvit grav, imediat după ce a aranjat inspecţia “space-ală” pentru extratereştrii ce ne-au invadat „şcoalele”, cu inspectorul de istorie şi nu mai poate nimeni să-l mai deranjeze la spital. Inspectorul care i-a dat şi lui inspecţiile de grad, fără să-i vină vreodată la vreo oră şi a aranjat să nu-i mai fie inspectată şcoala deloc până în prezent, omul care a inventat o nouă hoţie – să nu vină inspecţie la toţi profesorii din unitatea de învăţământ, să nu se vadă că nu ştiu ce este aceea o lecţie, ci doar la profesorii extratereştrii invadatori. De când nu am mai vorbit cu Puşcamare, sper că nu i s-a îndeplinit şi a doua condiţie, cea cu curăţenia şi cred că săracul nu s-a curăţat. Nu ne-a lăsat însă la greu. Ne ajută în acţiunea demarată de dumnealui doamna Nuţa Scumpuţa Prostuţa Alupuradelu, directoarea adjunctă, şi ea fără şcoală azi – când în galaxia a patra, orice idiot posedă licenţă – femeie mai dotată în prostie decât Puşcămare, mai cu ură, deci ideală pentru postul deţinut.
Directorul Jenică Jănel Puşcămare spunea că dacă din eroare este repartizat vreun profesionist, la el în “şcoale”, el îi spune imediat: “ Eu stabilesc, conform legii lui Gropăciune, cine este bun ca profesor la şcoala mea şi cine nu. Nu am nevoie aici de un om prea inteligent, care a învăţat la viaţa lui. Eu consider că îngrijitoarea şi portarul, dacă posedă diplomă de licenţă sunt foarte buni pentru mine şi pentru şcoala mea Gherevoieşti. Nu îmi trebuie altceva. Mătura şi prostia sunt sfinte pentru mine. Nu ne trebuie nouă oameni prea deştepţi în unitatea de învăţământ, de aici de la noi. De inteligenţi fug de ei ca de ciumă, să nu cumva să se molipsească şi vreunul dintre profesorii mei de aşa ceva. Eu vreau doar linişte şi curăţenie. Linişte şi curăţenie în clase, linişte şi curăţenie în creierul profesorilor mei, care să facă linişte şi curăţenie în capul elevilor din şcoala mea. Femeile mele de serviciu, care nu au fost niciodată prea harnice păzesc cu străşnicie profesoarele noi când intră la ore. Am pus îngrijitoarele mele, să ţipe, să facă crize, să certe profesoarele noi, să le facă observaţii. Ele sunt baza la mine în şcoală. Aşa consider eu. Şi numai părerea mea trebuie luată în considerare, conform legii lui Gropăciune”.
Dany Blănoasa este şi ea folositoare, că este lider de sindicat, în şcoală. A adus-o chiar unul dintre superiorii din organizaţie, care îi era client fidel la podul unde Dany făcea trotoarul, în urmă cu câţiva ani, loc pe bulevardul pe care se află Universitatea „DebiluMind&Spirit” SRL, de unde femeia şi-a cumpărat licenţa în Fizică. Nu este prea frumoasă Blănoasa, aşa ridată, cu ochelari şi cu faţa de capră, dar poartă totdeauna numai un tricou, care îi ţine loc şi de bluză şi de fustă, costumaţie pe care şi-a păstrat-o şi ca profesoară. Păcat că acum nu mai îi este de folos. Profesorii aduşi de Puşcămare nu sunt sunt în stare să remarce ceva. Poate Dany să vină şi fără tricou, că tot nu îi impresionează. Iar elevii s-au obişnuit şi ei cu desubturile Blănoase i, pe care aceasta şi le etalează fără pudoare, atunci când urcă scările până la etajul trei al clădirii. Ştie Puşcămare ce şi-a ales ca ajutoare ! Răutatea şi prostia personificată !
Noi nu ştim să ţinem o lecţie şi din moment ce suntem fruntea, alţii mai bine ca noi nu ştiu să o facă. Ne-am luat gradele didactice cu inspecţii fără să ne vină cineva la vreo oră şi tot aşa am procedat şi cu inspecţiile celor din grupurile noastre Berevoieşti, înfiinţate conform legii lui Gropăciune şi conduse de noi. Am plătit cu vârf şi îndesat să nu ne vină nicio inspecţie, să ne ocolească controalele, dar acum plătim să vină. Să vină, dar nu la toţi din şcoală, pentru că la un control corect s-ar vedea că grupul nostru Berevoieşti este pe dinafară cu metodica, pedagogia şi specialitatea. Am plătit din greu să se înfiinţeze inspecţia „space-ală”, numai pentru extratereştrii, inteligenţii care ne-au invadat galaxia.
– Eu gândesc la fel ca domnul director, spuse o femeie cu o claie creaţă în cap, vopsită blond, doamna director Tuta, de la şcoala “Lucifer” din Rahotexas. Din acelaşi mediu select provenim şi noi, eu şi Puşcămare. Femeile de serviciu, instalatorul, administratorul, vopsitorul, zugravul, îngrijitoarele, spălătoresele, portarii leneşi şi nepricepuţi de la mine, de la şcoala „Lucifer”, sunt cadre didactice la şcoala “Pyrandella”, de lângă cimitirul din Ferentexas, unde este directoare amica Sofy Corturaru şi profesoară emerită cu două catedre, fosta noastră îngrijitoare, Atlantida Gaiţă.
-Eu, spuse un bărbat cu nasul ca o patină – director de colegiu şi fost instalator nepriceput, înainte de revoluţie în aceeaşi unitate de învăţământ – am păţit-o rău când am cerut inspecţie pentru un cadru didactic supradotat, care a venit la mine în liceu. Am chemat imediat brigada de la Inspectorat şi acesta a obţinut “foarte bine” iar eu am fost criticat pentru că am primit calificativul “suficient”. Din această cauză trebuie să cerem inspecţie “space-ală” numai pentru unii. Dar tot eu am rămas director în şcoală, că este imensă corupţia şi legea corupţiei educaţionale este dată special pentru directori. Ne sprijină în totalitate în orice hoţie, în orice prostie facem. Iar supradotatul a trebuit să plece în altă galaxie, conform legislaţiei, nu eu. Totuşi nu mi-a plăcut că m-am făcut de râs faţă de toţi. Dacă mi s-au dat puteri dumnezeieşti prin lege, de ce să nu fiu eu cel mai grozav ? Era însă în anul 2000, când mai exista ceva corectitudine şi mai funcţionau câţiva dintre profesorii metodişti din vechiul regim, când erau majoritatea specialişti, pentru că nu se umpluse încă galaxia de licenţiaţi cu multe “şcoale” fără „şcoale” şi când Gropăciune era doar un elev codaş la învăţătură şi nepriceput în nicio meserie, de la „Şcoala complementară” – unde mergeau atunci elevii cu intelect redus, dar care posedau abilităţi într-o meserie, pentru a deveni în viitor meseriaşi pricepuţi – nu în fruntea educaţiei din galaxia noastră. Acum, însă sunt aleşi directori , inspectori, dintre cei care şi-au cumpărat licenţa odată cu certificatul de absolvire a şcolii sau au adoptat varianta mai ieftină, cumpărând examen după examen şi care nu ştiu ce este aceea o lecţie, nu au cunoştinţe minime de pedagogie şi metodică, dar nici în specialitate. Sunt remarcabili însă în răutate, specialişti în hoţii şi şmecherii, calităţi apreciate acum, în galaxia a patra.
-Nu rezolvăm nimic cu inspecţia spaţială. Extratereştrii ştiu să ţină lecţiile, la nivel calitativ înalt. Sunt foarte buni profesionişti. Nu le puteţi faceţi nimic. Vă spun eu, spuse directorul, fost instalator nepriceput.
-Nu scăpăm de ei, nu-i nimic. Dar măcar ne facem inspecţii şi nu o să ne mai fie inspectate şcoalele noastre şi nici noi în următorii douăzeci de ani. Putem astfel să aducem în „şcoalele” noastre ca profesori, toate îngrijitoarele, toate femeile de serviciu, toţi paznicii şi cei care nu sunt buni de nimic. Nu mai trebuie minte şi cunoştinţe aici, la noi, în a patra galaxie, se auzi un glas feminin. Profesoarele universitare ale „Departamentului de pregătire al personalului didactic”, de la „Universitatea tehnică” unde am făcut eu specializarea erau plută în domeniu şi nici măcar nu se chinuiau să citească ceva, să se informeze. Ştiau că înţeleg totul greşit şi că ar fi fost inutil efortul. Iar de reţinut, nici pomeneală, că femeile stau rău şi cu memoria, nu numai cu comprehensiunea noţiunilor. Dacă nu şi-au dezvoltat-o la vârsta care trebuia, acum, nu mai au nicio şansă. Doamna profesor universitar Stela Poama vinde „diplomioare” la toţi doritorii – aşa după cum chiar dumneai spunea şi cum făcea invitaţii. Este ajutată de Janeta Ghirlanda Bacşiş şi Tanţa Fleanţa Furfanţa, prietenele sale, cu care vindea seminţe pe stradă în galaxia Ferentaxas, pe vremuri şi pe care le-a transformat în conferenţiari universitari. Acum, Janeta Ghitana Bacşiş tot rosteşte în faţa cursanţilor cu emfază: ”Sunt profesor universitar, sunt cadru didactic !” pentru că nici ei nu îi vine să creadă ce a ajuns şi unde s-a ajuns în epocă, în galaxia a patra, cu corupţia.
-Ştiţi ce ne-a pus să facem Janeta Ghirlanda Bacşiş la cursul de perfecţionare de la Universitate ? Ne-a dat nişte bileţele cu sarcini, ne-a pus să le citim cu voce tare fiecare şi apoi ne-a rotit în bănci, ca la jocul „Schimbă-ţi cuibul, păsărică”, apoi a exclamat: „Aceasta este activitatea didactică pe grupe”. Era în realitate, ceea ce credea dumneai, cu mintea sa cât o sămânţă, exact ca a celor pe care le vindea pe vremuri, atunci când practica ocupaţia care i se potriveşte, în realitate, ca o mănuşă şi pe care ar practica-o în mod normal în altă galaxie din spaţiul intergalactic, întruna în care nu există însă o corupţie astronomică…
NOTĂ Aceasta este o povestire. Orice asemănare izbitoare cu persoane, locuri și situații cunoscute este pur întâmplătoare.

 

Facebooktwitterby feather

Despre Cornelia PAUN

profesor doctor, scriitoare, enciclopedistă, jurnalistă membră a Presei Internaţionale, prozatoare, prima fabulistă cu peste trei sute de fabule, originale, inedite, neprelucrate și neinspirate din cele ale predecesorilor, cea mai titrată scriitoare/jurnalistă cu 10 diplome universitare de la universități /Institute de stat obținute prin meritul propriu ( fără să dea spagă pentru examene și diplome) - 3 de la Universitatea București, 3 de la Universitatea Politehnică Ɓucurești, 2 de la Universitatea Brașov Transilvania, una de la Universitatea Tehnică de Construcții București, una de la Goethe Institut Munchen, Germania, conducătoare de la vârsta de 28 de ani de Institut de cercetare științifică bugetar, de stat, prima femeie doctor in Roboți din România, blogger premiat în Franța, în 2016, cu cel mai bun blog. Cornelia PĂUN - cu pseudonimul Cornelia Păun Heinzel, după numele bunicii din partea mamei care provenea dintr-o familie austriacă – tatăl bunicii a fost ofiţer la Curtea Împăratului de la Viena (, dovezi cu acte concrete) s-a născut la Braşov şi este profesor doctor, scriitoare, jurnalistă membră a Presei Internaţionale, filolog, fiind prima femeie doctor in Roboţi din România. Fiica inginerului electronist C.F.R. Dumitru Păun şi a profesoarei de limba română Oltea Aglaia Păun (născutăBejenaru). Păun Cornelia este profesor doctor inginer, cu titlul de Doctor în Roboţi Industriali, din 1998, al Universităţii Politehnice Bucureşti - cu toate examenele cu zece - Master în Management şi Evaluare Educaţională, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Bucureşti şi Master în Didactica Disciplinelor Filologice, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, licenţiată și șefă de promoție în Filologie, Limba şi Literatura română - Limba şi Literatura franceză, Facultatea de Litere. A fost admisă a doua şi a absolvit printre primii, în 1986, secţia T.C.M, Facultatea T.C.M. a Universităţii Braşov, având și repartiție guvernamentală dublă în învățământul superior și cercetare, domeniu în care a lucrat de atunci până în prezent, în calitate de cadru didactic. Este şi inginer specializarea Transporturi, Universitatea Politehnică Bucureşti. A mai absolvit trei cursuri postuniversitare la: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, specializarea Metode moderne în Psihologie Specială şi Universitatea Politehnică Bucureşti, Metodică. A fost admisă în 1990, printre primii, la Facultatea de Matematică, Secţia Informatică, curs de zi, a Universităţii Bucureşti, transferându-se apoi la Brașov, deoarece a primit conducerea institutului de cercetări (1990-95), fiind şi cadru didactic universitar. În 2010 a câştigat o bursă Goethe Institut, München, Germania, specializarea “Multimedia-Führerschein DaF”: Das Internet als Quelle für Materialien und Projekte (Kommunikationsprojekte im Unterricht; Das Internet als Quelle für Arbeitsmaterial; Übungen und didaktisiertes Material aus den Internet; Internet projekte planen und dürchführen). În perioada 2007-2013 a fost EXPERT FORMATOR al Ministerului Educației în Management Educațional în cadrul programului Profesioniștii în management educațional. A fost mentor de practică pedagogică pentru studenţii Universității Politehnice, referent științific alături de: Prof. Dr. Constantin Ispas, Prof. Dr. Alexandru Dorin, la “Sisteme flexibile de producţie”, „Îndrumar de laborator pentru uzul studenţilor”, de Prof. Univ. D. Catrincaş ; alături de: Prof. Dr. Constantin Ocnărescu şi Conf. George Adir, la cartea curs universitar Iniţiere în Mecanisme şi Organe de Maşini cu asistare CAD/CAM/CAE,de M. Neacşa,Spiridon Biografie Cornelia Păun s-a născut la Brașov, tatăl fiind inginer electronist la Regionala Căi Ferate Brașov și mama profesoară de limba română. În școală a fost întotdeauna premianta întâi și olimpică la matematică. A absolvit Colegiul „Dr. Ioan Meșotă” din Brașov, secția de Matematică Fizică, la care a fost admisă luând la concursul de admitere nota 10 la proba de matematică și 9,50 la limba română, cea mai mare notă la această probă. Ca elevă a fost anual premiantă și olimpică la matematică. Dragostea pentru cărţi a moştenit-o de la bunicul său, din partea mamei, profesor de filozofie (fiu de preot) şi de la mama sa, profesoară de limba română. A învățat literele, să scrie și să citească de la patru ani. Când a mers la şcoală la şase ani, deja citise toate cărţile din casă, care erau foarte multe şi care aveau ca autori cei mai renumiţi scriitori din literatura universală. Bunicul său cunoştea limba greacă veche, limba latină, limba franceză, limba germană, limba italiană, limba spaniolă şi spre sfârşitul vieţii a învăţat singur limba engleză. A învăţat de mică limba germană în casă, de la bunica din partea mamei, Elsa Heinzel, care provenea dintr-o familie austriacă cu tatăl fost ofițer la Curtea Împăratului de la Viena. Păun Cornelia a debutat ca jurnalistă în 1995 că redactor colaborator la cotidianul BRAȘOVEAN BUNĂ ZIUA, BRAȘOV !, ca scriitoare în Revue de culture, critique et imagination „Asymetria”, Franţa, Paris, ca poetă şi colaboratoare în cadrul Magazinului cultural și de informație „Agero-Stuttgart” Germania şi al Agenţiei de Presă Nurenberg. Este membru al presei internaţionale, al Uniunii Scriitorilor Mondiali Hispanici şi al “Poetas del Mundo”, laureată a Premiului Literar Internaţional Naji Naaman 2017, pentru creativitate şi membră de onoare a Casei Naji Naams, laureată a Union Hispanomundial de Escritores fiind prezentă în nouă Antologii ale scriitorilor şi poeţilor din întreaga lume, internaţionale, editate de străini, patru editate de români, în enciclopedie USA, în Antologia de literatură americană care reuneşte cei mai prestigioşi scriitori şi poeţi din toate ţările lumii, într-o Antologie a scriitorilor cu premii literare internaţionale, 2017, editată în limbile: engleză, spaniolă, franceză şi arabă. A fost redactor colaborator la un ziar cotidian românesc și este colaborator permanent la diferite reviste și publicații străine din străinătate, publicând în fiecare număr, în şaisprezece reviste de cultură de prestigiu, reviste universitare de literatură din Spania, din U.S.A. şi din ţări ale Americii Latine: Argentina, Columbia, Chile, El Salvador, Mexic, Venezuela, Peru, etc. din Malaezia, din India şi trei din Canada. Este publicată în aproximativ cinci sute de publicaţii, dintre care peste două sute de reviste străine din străinătate, peste cincizeci de reviste din România, în publicaţii din diaspora iar unele scrieri au fost selectate pe bloguri de către fondatorii acestora pentru activităţi educaţionale în cadrul probelor de examene, concursuri sau la manifestări culturale, literare, istorice. Texte traduse în limbile engleză şi spaniolă au fost selectate de către unii specialişti, ca studiu la orele de limbă şi literatură spaniolă sau în cadrul unor activităţi didactice, culturale, religioase, din ţări aparţinând spaţiului hispanic şi Statelor Unite ale Americii : - în opt reviste literare franceze din Franţa, nouă reviste de cultură italiene din Italia şi un ziar cultural italian, într-o revistă de literatură universitară din U.S.A., în cinci magazine literare din U.S.A., în International Literary Magazine & Academic Journal of English Literature, într-un magazin literar internaţional din Danemarca, într-o revistă de literatură din Marea Britanie şi una Internaţională de cultură din Belgia, în ziarul naţional albanez, în trei reviste de literatură internaţionale din India, într-o revistă internaţională de literatură din Bangladesh, într-un jurnal literar indian, în revista internaţională a scriitorilor din Insulele Caraibe, Trinidad, Tobago, în Agenţia Albaneză de Presă, în publicaţii internaţionale din Estonia, din Islanda , din Albania, şase din U.S.A. , într-o revistă de poezie din Vancouver, Canada & China, într-un jurnal de artă din Mauritius, într-o revistă literară Hawaiiană, într-o revistă literară şi într-un jurnal de ştiri din Republica Moldova. - în reviste de cultură din diasporă: din Noua Zeelandă, din Irlanda, din U.S.A., din Canada, din Germania, din Franţa, Australia - în peste treizeci de reviste de cultură şi ziare din România. Poemele scriitoarei Cornelia Păun au fost traduse de personalităţi culturale din întreaga lume în: 50 de idiomuri franceză, germană, engleză, italiană, japoneză, rusă, arabă, portugheză, olandeză, suedeză, greacă, catalană, persană, turcă, polonă, letónă, cehă, maghiară, sârbă, búlgară, albaneză, slovenă, azeră, georgiană, aromână, chineză, indiană, ebraică, kurdă, urdu, macedoneană, coreană, vietnameză, malaeziană, în idiomul shana din Zimbabwe, etc. iar povestirile au fost traduse şi publicate în reviste de cultură sau de literatură străine în : spaniolă, arabă, franceză, engleză, rusă, italiană, greacă. Cărți de specialitate publicate: A publicat primul “Manual al calității unei unități de învățământ” şi şase cărţi de specialitate: „Contribuții la cercetarea elastodinamică o mecanismelor roboţilor industriali ”, Teza de doctorat, Editura Universității Politehnice București, 1998, “Proiectul la discipline tehnice”, “Teste de Organe de mașini și mecanisme pentru Bacalaureat”, “Metoda jocurilor în învățământ”, “Contribuții la cercetarea elastodinamică o mecanismelor roboţilor industriali”, rezumatul tezei de doctorat, Editura Universității Politehnice București, 1998 şi peste două sute de articole de specialitate în ţară şi străinătate. Literatură: A publicat cinci volume bilingve de proză scurtă la editura AL CHRIS "El cartero nunca más llama dos veces" o "Sueños ... sueños ... sueños" / "Poştaşul nu mai sună de două ori" sau "Visuri… visuri… visuri…" , “El laberinto de las enigmas”, “University Y Building”, “Η στροφή του" , 'El sueno transatlantico" și o carte de fabule; două cărți de jurnalism, DICȚIONARUL FABULIȘTILOR DIN ANTICHITATE PANĂ ASTĂZI, DE PE ÎNTREG GLOBUL și o ENCICLOPEDIE CU PERSONALITĂȚI LITERARE DIN ÎNTREAGA LUME în limbile spaniolă și engleză. CĂRȚI CU APRECIERI DESPRE CORNELIA PĂUN HEINZEL: 4 : RECEPTAREA OPEREI SCRIITOAREI CORNELIA PĂUN HEINZEL ÎN SPAȚIUL LITERAR EUROPEAN, TRANSATLANTIC ȘI ASIATIC DE CĂTRE EXEGEȚII STRĂINI DE VERIDIQUE LITERATO, EXEGEȚII HISPANICI DESPRE CREAȚIILE SCRIITOAREI CORNELIA PĂUN HEINZEL, ETC