Raport de Rapaport
Irinucei
Am intrat în casă. Tovarășul pisoi Irineu acum doarme precum un porc care prinde găini în coteț. Doarme răsfirat, întins precum un crocodil cu burta plină de căprioare însetate. E lung cât pragul pe care își așează mustățile albe și interminabile. A distrus câteva reviste. A plimbat prin casă umbrela ta. A furat și două pixuri aflate pe inventarul meu. A deschis plasa de la geamul din sufragerie. El știe cum. Important este că nu s-a aruncat spre iluzii de porumbel-guguștiuc. Nu s-a sinucis! Dincolo de fereastră, într-un pom anume, zilnic o porumbiță ciugulește ceva mărunțiș verde. Sub ochii tovarășului Irineu de partid de casă mică și închisă. Îmi e milă de ochii săi verzi și pofticioși până în fundul craniului. E un pisoi deștept, cu origine sănătoasă, luat, împreună cu alți cinci abandonați de către mama lor, de o femeie, o doamnă cu suflet și milă și crescut cu lapte la pensetă. Să-i mulțumești mereu acestei doamne pentru că ne-a cadorisit cu Irineu. Am dat în boala pisicilor, văd aripi peste tot. Dacă acest motan ar putea zbura, s-ar închide Cerul, ar dispărea până și efemeridele, nu doar țânțarii și alte vietăți invizibile. E un pisoi umanizat. Când face lucruri rele, intră singur sub șifonierul șifonat. Apoi vine și îmi mângâie gleznele. Își cere scuze! Nu-l poți refuza. Aș parafraza un poet minor în do major: ”De ce iubim animalele”. Zic și eu vorbind cu mine, pentru că, de multe ori, sunt mai deștepte decât noi. Au tot ce le trebuie pentru a supraviețui. Și se iubesc altfel decât oamenii. Nu se încrucișează cu alte ”gene”. Știu cum se iubesc pisicile între ele. Am văzut și muște încălecate, suprapuse. Aceasta este natura făcută de un inginer al sufletului, Dumnezeul nostru de zi cu zi. El a rostit ”Fiat lux”! De-asta există dimineți frumoase peste tot. Vine lumina inclusiv din ochii lui Irineu.
Marin Ifrim, 08.05.2018
![]() |
Referinţă Bibliografică |

Marin Ifrim: O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XXXV)
Un motan care vrea să mănânce zborul …poem de Marin Ifrim
Irinei …poem de Marin Ifrim
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..