Traian VASILCĂU
La 1 septembrie 2025, în incinta Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu” a avut loc ziua a doua a Congresului Mondial al Eminescologilor, ediția a XIV-a, cu tema: Efigia lui Eminescu în Arte.
Altfel spus: Lecția „Mihai Eminescu”, ce a durat 7 ore.
Cu mesaje de salut către toți participanții s-au adresat acad. Mihai Cimpoi, președintele Congresului, dr. Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” și Elena Dabija, șef, Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”.
În cadrul compartimentului Lansări: Efigia lui Mihai Eminescu în artefacte, s-au pronunțat Constantin Șchendra, Banca Națională a Moldovei, Victoria Tănase, Întreprinderea „Poșta Moldovei”, inginerul Iurie Guțu, Mihai Cornaci, Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” din Botoșani, Constantin Gh. Ciobanu, Asociația Filateliștilor, Maximafiliștilor și Cartofiliștilor din Republica Moldova, Victor Pelin, artist plastic, meșter popular, dr. Vasile Șoimaru, artistul plastic Iurie Iazan. Toți vorbitorii au adus la ediția curentă a Congresului și inestimabile daruri cu efigie eminesciană.
În cadrul compartimentului Lansări de publicații: Eminesciana 2025, au fost lansate următoarele volume: Mihai Eminescu: omul și dialectica istroriei de Iosif Cheie-Pantea; Ziarul Timpul acuzat în Parlament de Nicolae Georgescu; Instrumente muzicale și poetica lor în opera lui Eminescu de Ioan Țicalo; Mihai Eminescu. Maxime. Cugetări. Ediție de Mihai Cimpoi; Eminescu, dorul de absolut–Cu gândiri și cu imagini, ediție a Asociației Culturale REGAL D’ART (director–Lili Bobu); Țara de dincolo de țară de Puiu Răducan; Novalis și Eminescu: confluențe poetice și filosofice de Crina Popescu; Miron Cristea. Viața și opera lui Mihai Eminescu, teza de doctorat în română și maghiară etc.
Sesiunea de Comunicări și dezbateri a cuprins cercetători români de pretutindeni, precum ar fi: Dr. Europarlamentar Maria Grapini, Nicolae Georgescu, Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni, județul Suceava, Dr. Sergiu Cogut, Dr. Dumitru Apetri, Dumitru Brăneanu, Ion Fercu, Dr. Miroslava Metleaeva, Ecaterina Botoncea, Dr. Tatiana Butnaru, Aurel Ștefanachi, Dr. Florian Copcea, Dr. Vasile Șoimaru, Crina Popescu, Puiu Răducan, Ion Dulugeac, Ștefan Sofronovici, Gheorghe Bâlici, Ion Diviza, Dorel Mihai Gaftoneanu, Mihai Sultana Vicol, Dumitru Copilu-Copillin și Traian Vasilcău.
Elevul-declamator Carlos Roșca a fost prezent cu un buchet de flori lirice din creația lui Mihai Eminescu, Aculina Golovatenco și Melisa Nimerenco au exprimat recunoștința Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” pentru Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”.
Concursul de epigramă: Dedicație creației eminesciene a avut două subiecte abordate: Sosim în Europa (Mihai Eminescu. Manuscris mss 2257) și Luptele de partidă (Mihai Eminescu. Manuscris mss 2257).
Laureat al Marelui Premiu a devenit Florin Rotaru din Buzău. Premiul I l-au obținut Janet Nică din Ostroveni, Dolj și Vasile Vajoga din Iași.
Premiul II l-au obținut Nicolae Bunduri din Brașov și Petru Ioan Gârda din Cluj-Napoca, iar Premiul III–Laurențiu Ghiță din București și Ion Moraru din Independența, Galați. Au mai fost acordate și numeroase mențiuni.
Congresul Mondial al Eminescologilor, și la a XIV-a sa ediție, a demonstrat, cu lux de amănunte, că rămâne un eveniment de primă importanță întru valorificarea tezaurului cultural eminescian în contemporaneitate.
Acest Adevăr a fost menționat și în cadrul acțiunii cultural-științifice de amploare, dar și în ecourile care continuă să apară după ce Congresul din anul 2025 și-a încheiat lucrările, desfășurate la Academia de Științe a Moldovei și la Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” din Chișinău.
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..