De mult timp îmi doream să vizitez Orașul Unirii, dar abia în 2026 visul meu s-a materializat.
Focşaniul mai este numit şi „Orașul de pe Milcov”, râul pe care voievodul Ștefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova şi Țara Românească, în anul 1482. Pe cele două maluri ale Milcovului s-au format două localități surori, care s-au dezvoltat rapid, devenind două oraşe: Focşani şi Focşani Munteni, de fapt un oraş de graniţă aparent cu două inimi, una moldoveneasca şi una muntenească, cu locuitori care vorbeau aceeași limbă şă aparţineau aceluiaşi popor, cel român .
Un moment crucial în istoria Focșaniului îl constituie perioada Unirii de la 1859, oraşul legându-şi strâns numele de acest act național. Este bine cunoscut că la Focșani a funcționat, între anii 1859 și 1862, Comisia Centrală însărcinată cu elaborarea legilor comune celor doua Principate, precum şi două Curţi de Casație pentru Prefecturile Putna și Râmnicul Sărat, doua tribunale, doua poliții, doua secții ale municipalității.
În anul 1862 se realizează unirea celor două părți ale orașului: Focşaniul şi Focşani Munteni, prin decretul de unificare din 6 iulie 1862, semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Astfel, în mod simbolic unificarea principatelor române s-a reflectat şi în unificarea Focșaniul (care a devenit reşedinţa județului Putna).
Focșaniul este încărcat de obiective istorice, viticole şi turistice Iată câteva :
– Piața Unirii
Este punctul central de interes pentru locuitori și una dintre cele mai frumoase zone din oraș. Este centrul oraşului Focşani.
Aici se găsește Ateneul Popular Maior Gh. Pastia, Obeliscul Unirii, Palatul Administrativ, Grădina Publică şi Biserica Naşterea Sf. Ioan Botezătorul.
- Muzeele din Focșani
Un important obiective turistic îl constituie Muzeul de istorie și arheologie, amplasat pe Bulevardul Gării. Muzeul a fost înființat în 1950 şi deţine valoroase artefacte din paleolitic, neolitic, epoca bronzului și a fierului, dar şi din evul mediu.
Muzeul de științe ale naturii a fost deschis în anii 1980 și are un patrimoniu format din peste 50.000 de piese. La demisol este un acvariu care prezintă flora și fauna acvatică, iar la parter poți vizita expoziția permanentă „Minunata lume a păsărilor” precum și expoziția ”Vânat și trofee de vânătoare”.
Muzeul Unirii, este deschis în Strada Republicii nr. 30, şi prezintă numeroase documente ce dovedesc rolul important jucat de municipiul Focșani în mișcarea unionistă. Muzeul deţine o frumoasă colecție de piese de mobilier de epoca şi mai multe obiecte ce au aparținut familiei domnitorului Alexandru Ioan Cuza precum şi unor personalități focșănene
Biserica Adormirea Maicii Domnului – Precista este o ctitorie voievodală clădită în anul 1710. Întreaga construcție este din cărămidă, iar turla este de lemn.
Biserica Naşterea Sf. Ioan Botezătorul a fost construită în 1661şi restaurată în 1977. Este amplasată în Piaţa Unirii.
O clădire deosebită este Teatrul Maior Gheorghe Pastia. A fost inaugurat în 1913 și are elemente din arhitectura teatrelor din Odesa și Berlin. Clădirea este celebră pentru superba cupolă interioară.
Am ajuns la Focşani într-o zi de luni, când unele case memoriale nu se puteau vizita. Astfel nu am mai ajuns la Casa memorială Al Vlahuţă din Dragosloveni şi nici la casa memorială Ion Roată din Câmpuri – Vrancea. Nu am văzut nici casa Vrâncioaiei.
Mai era obligatoriu de vizitat şi Muzeul satului vrâncean – Secţia de Arhitectură şi tehnică Populară „Crângul Petreşti”.
Iată doar câteva bune motive de a reveni în Oraşul Unirii .
La final să amintim şi excepționalele podgorii vrâncene care alcătuiesc regiunea viticolă Dealurile Vrancei : Panciu, Gugeşti, Jariştea, Odobeşti, Coteşti ş.a. care au contribuit din plin la faima soiurilor autohtone de vin. Mai multe detalii veţi afla cu siguranţă vizitând Muzeul vinului din Focşani, str. Cuza vodă 8 .





Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..