CUVÂNT – ÎNAINTE
A scrie POEMELE PATRIEI este o provocare în contextul literar actual, când se scrie mai ales o lirică personală sau poeme în proză în care viața cotidiană este redată fără figuri de stil, fără culoare artistică.
Dragostea de patrie nu se strigă în versuri răsunătoare, ea este în sufletul creatorului izvorul de apă vie care ne ține treji în furtunile timpului, care ne face să vibrăm la toate mișcările văzduhului, pădurilor, lanurilor, livezilor, munților și văilor iubitei noastre țări.
A fi patriot este datoria fiecărui Român și nu trebuie să ne temem de nicio acuzare de naționalism, când ne iubim cu adevărat patria, nu doar prin vorbe, ci prin fapte, când ne exprimăm sentimentele în versuri vibrante.
Misiunea unui scriitor este cea a lui Orfeu, aceea de a face, prin creația sa, o lume mai bună, mai frumoasă, mai fericită, de a transforma realitatea, prin implicarea lui benefică în viața comunității.
Aceasta este menirea poetului, să iubească poporul căruia îi aparține, cu o iubire profundă, adevărată, căci iubirea umanizează nu doar creatorul, ci și receptorul unei opere literare care se înnobilează prin trăirile intense, prin emoții și sentimente ce îl înalță în universul incandescent al actului artistic.
Iulian Bunilă a scris: „Scriitorii sunt fericirea popoarelor” și mulți susțin că viitorul omenirii este poezia, sperând că se va ajunge la un înalt grad de sensibilitate artistică, că poezia va deveni un mod de existență.
Istoria neamului nostru poate fi o sursă de inspirație pentru poeți, dar rănile trecutului nu se uită, ci se amplifică, prin trăirea pe culmile creației literare, evocarea unor pagini de legendă, dăruire, curaj. De aceea, consider poezia patriotică o sursă de educație a tinerei generații, pentru a nu uita trecutul, pentru a evalua just prezentul și pentru a semăna speranța într-o lume mai bună și a îndemna la o temeinică, rațională întocmire a acesteia.
Fără a fi emfatic, creatorul își dorește ca versurile sale să fie mereu ecou profund în inima cititorilor, auditorilor, ca ele să fie cu adevărat „cornul de aur” al cărui sunet să vrăjească totul în jur, înnobilând prezentul.
Într-o astfel de carte, poetul lasă o parte din ființa sa, din gândurile și sentimentele sale, spre binele celor mulți, încercând să satisfacă „orizonturile de așteptare” ale lectorilor.
Transformarea cuvintelor obișnuite în operă artistică ține de măiestria creatorului de frumos. Dar, Unde vei găsi cuvântul/ Ce exprimă adevărul? (Mihai Eminescu – Criticilor mei), într-o lume în care valorile sunt negate, ignorate, desființate?
Volumul POEMELE PATREI include un ciclu de poezii dedicate României, unirii Românilor, poeme care reflectă frumusețea de basm a României, istoria sa, aspirațiile neamului românesc.
Evocarea acestei frumuseți se face în scopul prețuirii acestui tărâm binecuvântat de Divinitate, România, ca ea să fie mereu purtată în suflet de toți care sunt fiii pământului românesc, să fie mândri că sunt Români și să-și pună toată energia lor creatoare pentru înflorirea și bunăstarea patriei.
Demersul meu artistic este făcut în scopul de a trezi conștiința neamului românesc, de a mobiliza forțele necesare, pentru a contribui la ridicarea prestigiului țării noastre în plan național și internațional, prin fapte culturale, științifice, economice, politice care vor avea drept urmare o mai bună existență pe plaiuri românești.
Cartea va oferi lecții de patriotism înălțător, ca tânăra generație să fie mândră de România și de poporul român.
Știu că alți poeți au scris poeme mult mai bune dedicate patriei noastre, dar, eu, prin misiunea mea de profesoară, știu că sămânța de iubire pusă în sufletele copiilor prin literatură va da roade și noi, Românii, ne vom păstra identitatea, tradițiile, obiceiurile și frumoasa limbă română.
Prin scrisul meu, cred că mi-am făcut datoria de scriitoare față de poporul căruia îi aparțin, scrisul fiind un tezaur universal.
Fie ca Domnul să audă ruga noastră și România să devină leagăn de iubire, de speranță și de viață fericită.
Ecaterina Chifu

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..