A anilor povară cu greu o duci, măicuță,
Te-ntorci cu gându-n urmă la drumul ce-ai parcurs
Și mintea-ți scormonește, cu-adâncă stăruință,
Imagini să-ți aducă din anii ce s-au scurs.

Plecatu-ți-au din juru-ți surori, ginere, soț,
Îți îngropași părinții când tânără erai,
Și-n toată viața-ți timpul se furișa ca hoț,
Odihnă de la treburi tu rareori aveai.

În casa bătrânească, de lângă cimitir,
Adusu-m-ai pe mine, copila-ți cea dintâi,
Aveai să guști, de-acum, dintru al grijilor potir,
Din plâns mă linișteai, veghindu-mi somn la căpătâi.

Trăit-ai vremuri grele, cu urme de război,
Când țara sărăcită cu greu se refăcea,
De tânără muncit-ai, țeseai și la război…
Să faci carpete, preșuri, rochițe, îți plăcea.

Și bătătura mare pe care-ai moștenit-o,
Unde popas făcură mașinile nemțești,
Cu-atâta stăruință ai desțelenit-o
Să faci un rai din ea, aici încă trăiești.

Pârâul Nișcov pe-al cărui mal tronează,
De secole, biserica ce monument ne este,
Când secetă-i, oglinda și-o împuținează,
Dar setea ta de muncă și astăzi i-o poveste.

Căci doar prin muncă și multe nopți pierdute,
Zidit-ai altă casă cu tata împreună,
În care copilele-ți cu drag fură crescute,
Din când în când, în ea, nepoți și strănepoți se-adună.

Intrat-ai azi, zâmbind, în alt deceniu, zece,
Chiar dacă a anilor povară o tot simți,
Dar ți-s alături cei cu care vei petrece
Până-ntr-o zi, finalul ușor ai să-l presimți.

Dar, pân-atunci, măicuță, rămâi cu zâmbetu-ți aici,
Să spunem amândouă rugăciuni, să-mi povestești…
Povara anilor om duce-o împreună, precum zici,
De-ai tăi nepoți și strănepoți, te-oi ajuta să-ți amintești.

15 febr. 2023, Vernești, Buzău, România-Georgeta Tudor

by

Referinţă Bibliografică

A ANILOR POVARĂ/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 15 februarie 2023