Muzica zilelor noastre
Programu` de mai. Necronologic justificat
Întâi și-ntâi, meritat din plin, cei trei directori, tenori de la Iași: Apreotesei, Guzgă, Fermeșanu. Realmente excelenți. Motiv pentru care le-am dedicat un articol separat. Publicat deja, drept certă mulțămire. Apoi, din aceeași zonă geo-muzicală, Brio Sonores. Un cvartet vocal de la Chișinău. Doi tenori și doi baritoni. Tineri și entuziaști. Adică (nu neapărat în ordine), Dumitru Mîțu, Veaceslav Timofti, Vitalie Maciunschi și Mihai Grandaman. Și ei, cu voci puternice. Pregnante vădit. Melodioase, armonioase. Sudați monolitic. Ce-au cântat preponderent canțonete și piese pop. De dincolo, de dincoace de Prut. Stârnind îndreptățit aplauze printre piteștenii prezenți la filarmonica urbei. A dirijat Dragoș Oprea. Sub a cărui baghetă a evoluat, la-nceput de lună, și pianista bucureșteană Andra Maria Mărgineanu. Fină pe clape precum profu-i din studenție, Vlad Dimulescu…
A mai fost printre soliști, de două ori în interval, deși una dintre cântări n-ar fi fost în stagiune, Gina Sandu. Soția naistă a concert-maistrului Mădălin. După ce, în Făurar, a mai urcat o dată pe scenă, când cu sud-coreenii. I-au fost dirijori acum atât soțioru` (factotum, crede el), cât și Costin Grigore. De la un timp, devenit și-al doilea de-ai casei. Cu oarece plusvaloare, nu neg. L-aș aminti și pe junele tenor Alex Andrei Pîrvu, acum student la Canto. Cunoscut de când era elev și se anunța promițător (debutând tot la filarmonica loco). Da` și pe eleva concitadină Sofia Butaru. Fiica violonistă a unui foarte sârguincios instrumentist din orchestră, simpatic enorm…
A mai fost și-un concert fără dirijor la pult, chipurile. Cum arăta afișul. Oare să nu fi pregătit nimeni orchestra?, mă-ntreb. Greu de crezut. Că, la urma urmei, cineva a condus de pe scaun, se știe. Factotum, nu? Așa că asta e, pe scurt. Jazz, iară ioc. Lipsindu-ne pe unii de plăcerea justificată a genului. Impardonabil, criticabil, nemulțumitor…
Adrian SIMEANU
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..