Semnal editorial: ”Freamăt de timp” – volum aniversar al poetului gorjean Doru V. Fometescu

În anul în care a împlinit frumoasa și respectabila vârstă de 77 de ani, distinsul poet, publicist, epigramist și om de cultură, medicul gorjean Doru V. Fometescu, a venit în întâmpinarea cititorilor săi, dar nu numai, cu un nou volum pe care l-a intitulat sugestiv „Freamăt de timp. 77 + poeme și poezii – la 77 de ani-”.

Volumul a apărut la Editura Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj și beneficiază de o prefață semnată de domnul dr.  Ionuț Viorel Bordeiași – director al CJCPCT Gorj, din care reținem una din concluziile sale referitoare la creația poetului: „Poezia lui Doru V. Fometescu nu caută artificiul gratuit și nici spectacolul facil. Ea se construiește firesc, prin sinceritate, vibrație interioară și căutare de sens. În multe din textele sale se simte freamătul unei conștiinței care nu încetează să contemple, să se întrebe și să spere. Poetul își asumă cu noblețe condiția omului aflat între timp și eternitate, concretul vieții și nostalgia sufletului.”

Volumul la care ne referim adună în paginile sale creații mai vechi ale poetului precum și dintre cele mai recente, care în ansamblul lor oferă cititorului preocuparea, „freamătul” poetic și creația lui Dorul V. Fometescu în decursul anilor.

Deschiderea volumului oferă cititorului o imagine asupra complexității sentimentale, a trăirilor, familismului, tradiționalismului și dedicația poetului Doru V. Fometescu pentru binele celor din jur. Mai concret: pe prima pagină a volumului poetul face o serie de mențiuni, pe care, eu personal, le apreciez foarte mult și mă opresc puțin asupra acestora. În primul rând, poetul subliniază faptul că volumul este scris în memoria părinților săi: „Domnica și ing. Vasile D. Fometescu” și dedicat familiei, astfel: Nicoliței – soția mea devotată și îngăduitoare”; fiicelor Ariadna-Domnica și Casiana-Irina – „inteligente și entuziaste …”; nepoților Iris-Georgia, Aron, Alma-Sofia și Elias – „creativi, vizionari și imprevizibili …” și ginerilor George și Dragoș – „pentru buna așezare profesională și familială”.

Volumul este structurat pe patru capitole: „Sentimentul … punct de sprijin” – care este și titlul unui volum anterior al poetului; ”Astrale energii rodind noi înțelesuri”, ”În voia slovei libere” și „Rezonanțe cultural-valorice”, cu mențiune că ultimul conține mai multe articole scrise și publicate, de-a lungul anilor, de diverși autori și care fac referire la creația poetică și omul de cultură, medicul Doru V. Fometescu.

Volumul la care ne referim este deschis de către autor cu o poezie intitulată sugestiv ”Freamăt cu-aromă de arbust”, scrisă de poetul și medicul Doru V. Fometescu în luna mai a acestui an, lună în care poetul a împlinit frumoasa vârstă de 77 de ani și în care acesta își destăinuie gândurile și sentimentele sale legate de trecerea timpului, de-a lungul anilor căutând „ (…) sentimente -/ sprijin pentru verb robust,/ ori abrupt … vibrații lente/ cu miresme de arbust”. Poetul ”naiv” fiind ”în colți de visare”, liber și-a ”văzut de drum”, crezând în ”azimut de zare/ și-n progres, dar nu oricum”. Și cu privirea spre viitor, freamătul timpului îl duce pe poet în satul natal, casa părintească de unde lasă un mesaj sentimental „neamului său”, exprimat astfel: „În areal de Sat natal,/ lângă un drag eleșteu,/ las unduire precum val/ viu freamăt Neamului meu”.

Aceste versuri, sunt urmate de unele scrise de poet cu peste patru decenii în urmă, prin care Doru V. Fometescu își exprima crezul său, precum că ”Poetul”/ Ca-ntr-un abis, cu trup absent/ poetul ca un țăran tot ară/ sufletul i se înclină lent. Plugărind câmpia selenară”.

După aceste versuri de deschidere a recentului volum, poetul include o serie de poezii scrise cu ani în urmă. Iar atașamentul și dragostea pentru familia sa, sunt reliefate printr-o ”Floare de suflet” dedicată mamei sale care l-a „hărăzit poet”: ”Mi-ai dăruit lumini din viața ta,/ joc de silabe, tainic alfabet/ cu surâs m-ai hărăzit poet/ de-a îndrăzni sfios și asculta…”. Și continuă poetul, printr-o ”Scrisoane amînată din noiembrie” (1989): ”Fi bună, mamă, și-ascultă-mi              tăceri,/ de nu ți-am scris m-apasă suflet mut,/ dar mîine voi curge dinspre ieri/ și chipul tău lumină ți-l sărut”. (n.a. a fost respectată ortografia timpului în scrierea lui î/â).

În continuare citim ”Numai prin suflet”, ajungem la dedicația poetului pentru Nichita Stănescu (”Sufletgrafia”) și ajungem la sentimentalul ”Punct de sprijin” (1988): ”Pertinent bat în retragere/ păstrînd, totuși/ sentimentul – punct de sprijin.”

După ”Niște profeții”, poetul ajunge ”Acasă” unde simte un „Duios alint de suflet aripat,/ prag și pridvor, iubiri, visul dintîi … / privirea unui sat înlăcrimat/ sub clar de lună, zboară și rămâi!/”. Aflat în satul său natal, Văianu-Ciuperceni, județul Gorj, unde dr. Doru V. Fometescu a organizat, de-a lungul anilor numeroase evenimente culturale, poetul rememorează trecutul și simte niște ”Refugii suflet-ești”: ”M-am bătut cu arma minții,/ îndrăznind la fapte mari,/ (.  )/ Mi-am pus sufletul în palmă,/ pentru un proiect de vis,/ și am primit doar sudalmă,/ gând luminos fiind ucis…”.

Și în această stare poetul se întreabă retoric ”Cine-i bunicu‵ ?”, evident tot în „Casa părintească” din Ciupercenii Gorjului. Parcurgem în continuare alte creații poetice ale autorului, dintre care amintim doar câteva: ”Deschidere sufletească – îndem voievodal”, ”Imn creației”, ”În exercițiul binelui”, ”Numai prin suflet”, ”Ograda cu vulturi obosiți” – dedicată străbunilor săi, ”Joc dual”.

Astfel, ajungem și ne oprim la versurile dedicate de poet bunicii sale Marioara, din care reținem: ”Numai două vorbe: sorii mei” (1989)/ La fiecare revenire. Sub cupola satului/ aeroportul meu personal -/ bunica ne întâmpina lăcrimând/ și ne zicea numai două vorbe:/ „sorii mei” … nepoților,/ mereu aceleași două cuvinte/”. Urmează o altă dedicație mamei sale Domnica: ”Suflet rezonant peste generații,/ depășind aievea, sens efemerid -/ jertfă, ți-ai ales, drum spre albe spații,/ vie oglindire, fereastră prin zid!/”, iar după ”Conexiuni celeste”, autorul include o imagine fotografică de familie în care apare mama și bunica poetului împreună cu cei doi frați Doru și Mircea Fometescu.

Ne oprim apoi la un „Miracol străveziu” dedicat regretatului scriitor Alexandru Doru Șerban, mentorul spiritual al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu Jiu, al cărui membru este și poetul Doru V. Fometescu.

Cel de-al doilea capitol al volumului este intitulat ”Astrale energii rodind noi înțelesuri” și este deschis cu versurile poetului scrise în 14 octombrie 2024 de sărbătoarea Sfintei Paraschiva, prin care acesta se consideră ”Datornic la Neamul meu”/ Amân un timp la stăvilar,/ privind senin spre asfințit,/ datornic la Neamul meu stelar/ fără să fiu așa smerit”.

Urmează o altă dedicație pentru bunica sa, scrisă cu prilejul unei mari sărbători creștine ”Sfânta Marie” (15 august 2019): ”Bunica Mărioara  / Timpul se răsfață-n albe sărbători/ fluidizând alunecos misterul …/ BUNICA Mărioara primenită-n zări/ surâde și ignoră efemerul!”. Mai urmează o serie de versuri dedicate mamei sale Domnica, poetului Ilarie Hinoveanu, Domnului Tudor, poetului și epigramistului gorjean Ion Cănăvoiu, poetului Florian Saioc, poetului Nicolae Dragoș, scriitorului Marin Sorescu, poetei Mariana Popeangă Cornoiu, scriitorilor Viorel Gârbaciu și Virgil Cercelaru, ș.a.

Citind și meditând la substratul versurilor dr. Doru V. Fometescu, ajungem la o întrebare creștinească pe care și-o pune poetul: ”Cum să-L ajut pe Dumnezeu”, la care în versurile sale regăsim și răspunsurile: ”decât să trag fără resteu”/(…) decât lăsându-mi rostul meu / (…) decât prin cugetul arheu/(…)  decât printr-un lăuntric zeu/.”

Apoi, împreună cu poetul, rostim o „Rugăciune” continuând cu fiecare vers în parte, apropiindu-ne de încheierea acestui capitol al lucrării.

În acest cel de-al doilea capitol sunt incluse 73 de poezii, iar ultima dintre ele se intitulează ”Spațiul libertății” și a fost scrisă de Doru V. Fometescu în 28 decembrie 1989, și din care reținem: ”Cultura-i drumul scurt spre libertate/ nu mod de-a născoci un alt nimic,/ în sanctuare freamătă lumini  / o taină-i tot, se-nalță pururi spic!”.

Cel de-al treilea capitol intitulat sugestiv „În voia slovei libere” grupează creații poetice din ultimii ani ale autorului, cărora le sunt adăugate și câteva poezii scrise în urmă cu peste trei decenii. Autorul deschide acest capitol cu ”Metamorfoze”/ În iubirea de aproape,/ sensul vieții stă criptat,/ navigând pe tulburi ape,/ mă rog să ieși din păcat …/”, constatând că sunt „Vremuri complicate”/ Un gând de noapte nu-mi dă pace …/ de ce atâta mască și zorzon ?/ capriciu și conflict tenace,/ ce complicat e omul faraon”. Și fiindcă a venit vorba de zorzon, mai reținem dintr-”Un gând anticipativ”:/ Specialiștii în zorzon,/ vestici care se răsfață/ ne pun taxă pe carbon/ și pe speranța de viață!?”.

Ca orice om, poetul are numeroase „Îngrijorări, întrezăriri…”, și un „Ghinion arghezian” se abate asupra sa: „Ghinion, cum dispar frici/ la mușuroiul de furnici/ dă în clocot mămăligă/ chiar de visăm …superligă!”. Cu toate acestea, poetul trăiește clipe de bucurie magică când și-l imaginează pe marele sculptor „Brâncuși, la timonă … / În amintirea celor mulți eroi,/ am înălțat acel stâlp funerar,/ Coloană de lumină pentru voi,/ Să fiți în armonie la Altar …”.

În final, „Poetul, de unul singur” meditează și dedică versurile din această creație, poetului și epigramistului grjean Ion Cănăvooiu: „Cum v-am mai spus, Poetul nu-i un rege/ pe drumu-i cu penumbre și lumină ../ cel care știe suflet să dezlege,/ Face din Poezie o regină”.

Și noi, după parcurgerea acestui volum, putem afirma cu tărie, că poetul dr. Doru V. Fometescu, prin modul său de abordare, tenta filozofică a exprimărilor sale poetice, adâncimea, substanța și complexitatea mesajului transmis prin scrierile sale, a făcut și cu adevărat „Face din Poezie o regină”.

Această selecție poetică prezentată de autor, este însoțită, în ultimul capitol de mai multe articole și studii referitoare la opera sa, scrise și publicate de-a lungul anilor, de numeroase personalități ale literaturii române, dintre care amintim doar pe Ion Elena, prof. dr. Ion Mocioi, Florian Văideianu, Grigore Haidău, Elena Mihail Fănică, Vasile Rușeț, Mariana Bendou, Mircea Tutunaru, Vasile Gogonea, Ion Popescu-Brădiceni, Ion Căpruciu, Ion Predoșanu, ș.a. Interesant de subliniat faptul că titlul acestui volum „Freamăt de timp” reflectă o veche preocupare a poetului pentru această temă, Doru V. Fometescu scriind, în februarie 1988, o poezie cu acest titlu, poezie care este inclusă și în acest volum, în capitolul al doilea, din care reținem: „În grădina lumii sunt o cuantă/ printre echinocții și solstiții,/ mai târziu ascunsă într- o plantă,/ de-ale morții albe repetiții – / freamăt de timp, penumbră, fantă … /.”

Prin acest volum poetul Doru V. Fometescu reușește să-și prezinte evoluția sa creativă, să pună în fața cititorilor esența versificată a sentimentelor  și a trăirilor sale în diferite momente și etape ale vieții, percepția sa asupra evenimentelor, momentelor, situațiilor, stărilor la care a asistat sau pe care le-a perceput ca atare, toate abordate într-un stil poetic propriu, deosebit, cu adâncă subtilitate și interpretare, creștinesc și afectiv, cu un profund iz filosofic. Toate acestea asociate temelor și subiectelor abordate de către Doru V. Fometescu, precum și a talentului său poetic ca și a ușurinței cu care scrie versuri, inspirația parcă divină a acestuia, fac din poezia sa una specifică, de înaltă trăire, subtilă și vizionară, sentimentală și cu adânci semnificați, care îl caracterizează indicându-ți faptul că este stilul poetic DVF.

În acest context, apreciem că este oportun ca în continuare să prezentăm sintetic și      câteva informații biografice ale autorului.

Dumitru-Doru V. Fometescu s-a născut la 27 mai 1949 în Ciuperceni, județul Gorj din părinții Domnica și Vasile Fometescu.

Tatăl său Vasile D. Fometescu a fost inginer chimist  și a decedat la vârsta de doar 31 ani într-un accident de mașină la cazanele Dunării. Mama sa Domnica din neamul Vișanilor din Văianu Ciuperceni, a crescut și educat exemplar pe cei doi copii Mircea (n. 1946) și Doru Fometescu până în ultima zi a vieții sale, 2 mai 1992.

Doru V. Fometescu a urmat cursurile școlii elementare de 7 ani din Ciuperceni (1956- 1963) având ca învățătoare pe doamna Maria Popescu și profesoară de limba română pe doamna Margareta Dobrescu.

Este admis la Liceul Teoretic din Baia de Aramă, județul Mehedinți, ale cărui cursuri le urmează (1963-1967) și unde are parte de profesori redutabili la literatura română, prof. Nicolae Dogaru și prof. Eleodor Popescu, care au fost și cei care i-au insuflat dragostea pentru literatură și aplecarea către scris viitorului om de litere.

După absolvirea liceului susține examenul și este admis la Facultatea de Medicină Generală din București, ale cărei cursuri le urmează (1967-1973), fiind bursier pe întreaga perioadă a studiilor

După absolvirea studiilor (1973), tânărul medic Doru V. Fometescu este repartizat la Târgu-Jiu, ca medic la Cabinetul Medical al Ministerului de Interne din Târgu-Jiu unde lucrează până în anul 1988.

În perioada 1975-1978 a urmat specializarea – secundariatul la Spitalul Elias și Grivița – București, cu prof.dr. Victor Ciobanu ( viitor ministru al Sănătății).

Tânărul medic Doru V. Fometescu pasionat de meseria sa și dornic de a cunoaște noutățile medicale ale vremii, se remarcă prin activitatea sa de cercetare medicală interdisciplinară privind domeniul terapiei informaționale în disfuncții respiratorii, cefalee trenantă, sinuzită. Astfel reușește să conceapă un produs original (informalgin) fluid administrat în picături oculare. De asemenea în anul 1979 participă și absolvă primul program național de acupunctură și medicini alternative. terapie cu laser.

Din anul 1988 Doru V. Fometescu lucrează ca medic internist la Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu, secția medicală II, până în anul 2016 când se pensionează, profesând și după această dată dar în mediul privat.

Aplecat spre scris, medicul Doru V. Fometescu debutează în presa scrisă în anul 1979, cu microeseuri și poezie (ziarul „Gazeta Gorjului”

În 1986, publică poeme în revista „Tribuna” – coordonator Nicolae Diaconu și în „Gorjul literar” – poezie.

Cu începere din anul 1992 scrie și semnează în publicația culturală ”Ager”, al cărei director a fost pentru perioadă (1992-1994).

În anul 1994, poetul Doru V. Fometescu fondează mai întâi revista ”Fluidul roditor” care apare în perioada 1994-2002, iar mai apoi revista ”Prosens” (1997) în care publică permanent și de apariția cărora se ocupă în mod personal. De subliniat faptul că revista ”Prosens” apare periodic și în prezent, prin strădania fondatorului acesteia, Doru V. Fometescu.

De asemenea poetul Doru V. Fometescu a publicat în ”Gorjul medical” (1986-2025), al cărui redactor șef a fost.

Scrierile poetice ale lui Doru V. Fometescu au mai apărut în revistele gorjene ”Cuget Liber”, ”Bucuriile harului” și ”Spicon”, reviste la care poetul s-a numărat printre redactorii acestora.

Astfel, de-a lungul anilor, Doru V. Fometescu a colaborat cu numeroase publicații, dintre care amintim: ”Ager” (director, 1992-1994, ulterior redactor); ”Tribuna”, ”Contemporanul”, ”Gorjeanul”, ”Gazeta Gorjului”, ”Cuget liber”, ”Murmurul Jilțului”, ”Timpul”, ”Columna”, ”Serile de la Brădiceni”, ”Fluidul roditor” (director fondator), ”Pro sens” (director fondator), ”Spicon” (membru al colegiului de redacție), ”Portal Măiastra”, ș.a.

Din punct de vedere editorial, omul de cultură Doru V. Fometescu, debutează cu primul său volum de poezie ”Sentimentul – punct de sprijin” (Editura ”Spicon” Târgu-Jiu,1993), editorul său fiind profesorul doctor Ion Mocioi, remarcabil om de cultură națională.

Urmează apoi alte volume, iar astăzi portofoliul cărților ce îl au ca autor pe dr. Doru V. Fometescu, arată astfel: ”Sentimentul – punct de sprijin”, Editura ”Spicon”, Târgu-Jiu, 1993; ”Cum să-L ajut pe Dumnezeu?!” – eseuri și poezie, Editura „Ager”, Târgu-Jiu, 1993; ”Cuget prin Suflet” – poeme, Editura Centrului Județean de Creație Gorj, Târgu-Jiu, 1996; ”Sensuri și strădanii spirituale” – eseuri, coautor cu preot Alexandru E. Cornoiu, Editura „Dăruie Vieții Farmec”, Târgu-Jiu, 2005; ”Dăruind Visului Forme”, Editura Măiastra. Târgu-Jiu, 2006; ”Naiv în colții Libertății pentru duioasele tăceri”, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2008; ”Focuri peste zăpezi”, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2009; ”Dezmărginiri – Ieșirea din Paradis” – Editura Semănătorul, Tismana, 2013; ”Omul tainic, pur și simplu”, Editura PIM, Iași, 2023; și volumul la care ne referim acum.

Activitatea profesională, științifică dar în special creația sa poetică și intensa sa activitate desfășurată de-a lungul anilor în domeniul cultural-spiritual, au fost reflectate în numeroase volume și antologii.

Doctorul Doru V. Fometescu a desfășurat de-a lungul anilor numeroase activități extraprofesionale dăruite binelui public, fiind inițiatorul a numeroase proiecte de natură culturală, etnografică și scriitoricească, în cadrul cărora a îndeplinit o serie de responsabilități, dintre care pot fi amintite următoarele cele de: președinte al Societății culturale „Alexandru Ștefulescu” și al Cenaclului ”Sănătatea” (1985-1989); director al Publicației culturale „Ager” (1992-1994); fondator al revistelor de echilibru spiritual și cultural „Fluidul roditor” (1994- 2002) și „Prosens” (1997 – și în prezent) adresate cu precădere tinerilor creatori și respectiv echilibrului comunitar; membru al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România, SMSPR (1997-2020); președintele Fundației culturale „Dăruie Vieții Farmec” – DVF, cu sediul în Ciuperceni – Gorj, la Casa părintească, sfințind memoria neamului său, prin înființarea unei Case memoriale – 1994 și a unui muzeu etnografic „Muzeul Uneltelor” – 1997; membru al Asociației culturale „Semănătorul – Tismana”(din 2013); redactor șef la „Gorjul Medical” – periodic de informare și cultură (1986-2025); redactor la revistele gorjene „Cuget Liber”; „Bucuriile harului” și „Spicon” (din 2018):

De remarcat și strădania spirituală a medicului-poet Doru V. Fometescu pentru organizarea de programe comunitare culturale în satele Gorjului, precum: „Logodna vinului cu ulcica” (1997-2013) și „Focuri peste zăpezi” –Calea zorilor (1992-2015), precum și ansamblul de manifestări tradiționale desfășurate, mulți ani la rând, din inițiativa și sub coordonarea sa, cunoscute sub genericul „Logodna vinului eu ulcica” — o manifestare spirituală itinerantă, sărbătoare de pelerinaj în mai multe localități ale Gorjului: Vârtop, Drăgoieni, Bălăneşti, Tg-Jiu, Leleşti,  Dragotești, Crasna, Teleşti, Ciuperceni, ce avea loc în preajma zilei de Sfântu Gheorghe (23 aprilie).

De asemenea în calitatea sa de președinte al  Fundației culturale „Dăruie Vieții Farmec” – DVF, cu sediul în Ciuperceni, județul Gorj, la Casa părintească, sfințește memoria neamului său, prin înființarea aici a ”Casei memoriale DVF” (1994) și a unui muzeu etnografic ”Muzeul Uneltelor” (1997). Totodată aduce un omagiu și părinților soției sale, înființând și ”Casa memorială Victoria Nicolae Vlad”, în satul Dragotești, județul Gorj. Toate acestea, așa cum afirmă poetul Doru V. Fometescu, ”în credința izbăvitoare de germinare a unor energii creatoare la moștenitori”.

Activitatea intensă desfășurată de medicul și omul de cultură gorjean Doru V. Fometescu i-a fost apreciată prin numeroase premii, titluri, distincții, înscrisuri sau diplome pe care le-a primit de-a lungul anilor, dintre care amintim doar titlul de ”Om internațional al mileniului” de către Centrul de biografii – Cambridge, Anglia și este inclus în ”Dicționarul celor mai deosebite personalități ale secolului XX” IBC, Anglia, 2000

Subliniem faptul că Doru V. Fometescu, în calitatea sa poet, publicist, animator cultural și spiritual, a publicat și sub pseudonimele: Dimitrie Bădița, DVF, Mircea Pastor, Flavius Freamăt, Vasile Fodor

Mai facem precizarea că poetul Doru V. Fometescu este membru fondator și activ al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Al. D. Șerban” Târgu Jiu.

Cunoscând îndeaproape creația poetică a dr. Doru V. Fometescu, calitatea și substanța acesteia, aprecierea de care se bucură versurile sale, stilul personal și mesajele ce răzbat din conținutul uneia sau alteia din poeziile sale, ne face să credem că avem în față opera poetică a unui membru al Uniunii Scriitorilor din România. Dar acesta este doar un vis, pentru că adevărul este altul și anume acela că poetul Doru V. Fometescu nu este membru al acestei uniuni de creație redutabilă, ceea ce ne determină să facem un apel către conducerea acestei asociații să analizeze creația poetică a acestuia și să adopte o decizie care ar putea să îndrepte o nedreptate. Apreciem că opera poetică a dr. Doru V. Fometescu este una de calitate și trebuie răsplătită ca atare, iar calitatea de membru al Uniunii Scriitorilor din România ar putea fi o recunoaștere a muncii, dedicației și a creației sale.

În final folosim acest prilej, pentru a-i adresa felicitări domnului dr. Doru V. Fometescu și a-i ura succes deplin în activitatea sa scriitoricească, precum și în finalizarea tuturor proiectelor literare și culturale actuale și viitoare.

dr. Victor Troacă

Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni

”Al. D. Șerban” Târgu-Jiu

by

Referinţă Bibliografică

Semnal editorial: ”Freamăt de timp” – volum aniversar al poetului gorjean Doru V. Fometescu/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 31 octombrie 2026