Există în fiecare dintre noi o anume tentație, până la un punct firească și direct emoționantă, de a ne da “importanță”. Atunci când această tendință rămâne în limitele bunului simț și modestiei ea este de folos căci, arată căutare și trudă în a ne afla și împlini rostul pentru care am fost aduși și lasați în ființă. Dar, de multe ori, această înclinație de care vorbeam este exagerată, prilej de a cădea în trufie și încă mai adesea, în ridicol. (Mai ales acest lucru se întâmplă bărbaților bătrâni care, de multe ori, ajung să exaspereze cu exemple, în care rolul de frunte îl au chiar ei, și sfaturi trufașe și lipsite de interes, depășite. Femeile, datorită faptului că sunt mai smerite și ca întotdeauna sunt devotate copiilor, sunt mai ferite de această primejdie căci, iubindu-și copiii, acceptă senin prezentul și nu insistă asupra “importanței” experiențelor trecute.)
De fapt, în ultimă analiză, este vorba de încercarea de a justifica darurile și timpul ce ne-au fost date, modul în care ne-am folosit “talanții” și chiar truda de a înțelege menirea pentru care acești “talanți” ne-au fost hărăziți.
În primul rând trebuie să fim convinși, încredințați că tot ceea ce avem și încă mai vârtos tot ce are importanță absoluta, sănătate, inteligență, putere, înfățișare, este dar și deci tot în dar trebuie înapoiat. Însă acest dar trebuie întors preschimbat, prin truda omenească.
Atunci când aducem Jertfă fără de Sânge nu o aducem sub forma boabelor de strugure și a celor de grâu ci preschimbat, prin truda omenească, sub forma pâinii și a vinului. Asemenea darurile primite trebuiesc întoarse prin trudă și jertfă personală și asta înseamnă nu “opera” ori “realizarea”, repede sortită uitării, ci mila și identificarea cu aproapele în suferință. Din nou trebuie arătat că acesta este chiar rostul împărțirii “inegale” a talanților. Fără această “inegalitate” mila și jertfa omenească nu s-ar putea vădi între oameni.
Aparenta “inegalitate” a împrătirii “talanților” este dovada dragostei fără margine și deplin egale pe care o are pentru noi toți și pentru fiecare dintre noi Acela care poate și știe când să venture împărățiile nedrepte ale acestei lumi ca pleavă.
———————————-
Alexandru Nemoianu
Istoric
“Centrul de Studii și Documentare al Românilor-Americani”
(Valerian D. Trifa. Romanian-American Heritage Center)
Jackson , Michigan, USA
la
13 iulie 2017
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..