Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Fără categorie » Anișoara Violeta Cîra: Mariana Anghel și poezia spirituală a lui Eugen Dorcescu

Anișoara Violeta Cîra: Mariana Anghel și poezia spirituală a lui Eugen Dorcescu

Mariana Anghel și poezia spirituală a lui Eugen Dorcescu

Recenta carte a Doamnei Profesoare Mariana Anghel, intitulată Încercare asupra operei lui Eugen Dorcescu (și alte eseuri) – Timişoara, Editura Waldpress, 2024, ne invită într-o călătorie profundă prin universul liric și filosofic al poetului Eugen Dorcescu. Este o colecție de comentarii și analize literare, consacrate unor lucrări apărute de curând, între 2021 și 2024. Cum cele mai multe dintre acestea îi aparțin lui Eugen Dorcescu, putem spune că principalul scop al autoarei este acela de a explora diverse volume ale poetului, aducând în prim-plan temele recurente, stilul distinctiv și viziunea sa asupra artei și a existenței spirituale.

Biblice (Editura Eurostampa, 2021) este primul volum analizat. Această a doua ediție, revăzută și adăugită, editată critic de Mirela-Ioana Dorcescu, se împarte în trei secțiuni: Stihuiri din Sfintele Scripturi, Poeme originale și Mărturia stihuitorului. În prima parte, Maestrul Eugen Dorcescu reușește să transpună în versuri textele sacre, conferindu-le o dimensiune poetică incontestabilă. Psalmii, Ecclesiastul, Pildele și Rugăciunea Regelui Manase sunt interpretate și aranjate în tiparele poeziei clasice. Astfel, Poetul oferă cititorilor o nouă perspectivă asupra acestor texte vechi, foarte dense și destinate dăinuirii.

Abordând volumele Aproapele. 111 Psalmi și alte poeme (Editura Eurostampa, 2022) și Leviatanul. Poeme uitate (Editura Eurostampa, 2022), autoarea subliniază modul cum poetul își valorifică manuscrisele mistico-religioase. Aceste texte, păstrate în arhiva familiei până acum, sunt aduse în lumina tiparului prin eforturile conjugate ale lui Eugen Dorcescu și ale soției sale, Mirela-Ioana Dorcescu. La fel, Miozotis. Poeme regăsite (Editura Eurostampa, 2023) continuă această elogiere lirică a spiritualității și a misterului, demonstrând o continuitate tematică și stilistică în opera poetului.

Un aspect notabil în analiza autoarei este ingeniozitatea cu care aceasta leagă volumele recente de lucrările anterioare ale lui Dorcescu, cum ar fi Agonia caniculei (Editura Mirton, 2019) sau cele două volume de jurnal, Îngerul Adâncului și Adam (Editura Mirton, 2020). Toate acestea valorifică manuscrise „de sertar”, evidențiind evoluția și consistența gândirii poetului și a meșteșugului rostirii.

Pe lângă analiza lirismului sacru și metafizic, Marina Anghel se referă și la gândirea critică a lui Eugen Dorcescu, dedicând un eseu lucrării Hic Sunt Leones (Editura Waldpress, 2023). Acest volum de exegeze reprezintă o sinteză dintre arta hermeneutică și filosofia existențială, oferind o perspectivă cuprinzătoare asupra dezinvolturii interpretului, a bazei culturale și a stilului său distinctiv.

Cartea intitulată Încercare asupra operei lui Eugen Dorcescu (și alte eseuri) are o ținută elegantă. Pe un fundal alb, coperta I impresionează prin grafica inedită – Sfânta Treime este reprezentată prin trei cercuri galbene ce se întretaie, auriul semnificând Lumina caldă, protectoare. Coperta a IV-a conține fotografia autoarei – cu zâmbetul cald și sclipiri în privire – și o scurtă biobibliografie. Aflăm, deci, că Mariana Anghel, născută pe 23 decembrie 1972, este absolventă a Universității de Vest din Timișoara, cu licențe în Filologie (Română-Engleză, 1996) și Teologie Ortodoxă-Litere (1997). Dumneaei a colaborat cu articole, cronici, eseuri și studii la diverse publicații online și tipărite, precum „Actualitatea literară”, „Armonii culturale”, „Gândacul de Colorado”, „Luceafărul”, „Portal Măiastra”, „Timișoara” și „Tabor”. De asemenea, a contribuit la volumul colectiv Eugen Dorcescu în „Timișoara” 80, publicat de Editura Mirton, Timișoara, în 2021. Printre cărțile publicate anterior apariției acesteia de către Mariana Anghel se numără: Cartea gândurilor noastre (în colaborare), Editura Eurostampa, Timișoara, 2013, Anotimpurile copilăriei, Editura Eurostampa, Timișoara, 2019, Mozaic de gânduri, printre rânduri, Editura Waldpress, Timișoara, 2019, Viață și operă. Dialog cu poetul Eugen Dorcescu, Editura Eurostampa, Timișoara, 2022.

 

Volumul este structurat în patru capitole. Patru este numărul ideal al organizării, simbolizând, în cultura creștină, cele patru brațe ale Sfintei Cruci. Cele patru capitole sunt rânduite astfel: I. STIHUIRI DIN SFINTELE SCRIPTURI; II. POEZIA MISTICĂ ORIGINALĂ;  III. ESEISTICA;  IV. BIOBIBLIOGRAFIE – EUGEN DORCESCU. Acest volum este îmbogățit cu o ADDENDA, ce cuprinde trei eseuri aplicate unor opere aparținând a trei scriitori contemporani. Primul eseu se referă la cartea de micropsalmi a Zoiei Elena Deju, intitulată „La Ghetsemani”, publicată la Editura Măiastra, Târgu-Jiu, apărută în anul 2009. Al doilea eseu analizează un tratat de metaforologie al Mirelei-Ioana Dorcescu, intitulat „Semiotica metaforei. Inducția metaforică în poezia românească”, publicat la Editura Eurostampa, Timișoara, în 2022. Cel de-al treilea eseu este dedicat volumului bilingv de poezie (română – spaniolă), „Meránides el frigio/ Meránides frigianul”, avându-l ca autor pe scriitorul și profesorul spaniol Jaime Siles și ca traducător pe Eugen Dorcescu.

Primul capitol, STIHUIRI DIN SFINTELE SCRIPTURI, cuprinde un scurt istoric al psalmilor. Cartea Psalmilor, numită în limba ebraică „Tehilim”, este o colecție de cântări și rugăciuni dedicate lui Dumnezeu. Aceasta conține diverse tipuri de psalmi, inclusiv cântări de laudă și slavă, psalmi de pocăință, rugăciuni de iertare și mulțumire. Teologii au clasificat psalmii în funcție de conținutul lor și de contextul în care au fost sau vor fi rostiți. Cântările de laudă și slavă sunt psalmii care exprimă admirația și recunoștința față de Dumnezeu pentru măreția și bunătatea Sa; Psalmi de pocăință reflectă căința și cererea de iertare pentru păcate, recunoscând greșelile și solicitând mila divină; Rugăciunile de iertare includ rugăciuni prin care se cere iertarea păcatelor și eliberarea de vinovăție, în timp ce Rugăciunile de mulțumire exprimă recunoștință pentru binecuvântările și ajutorul primit de la Dumnezeu.

Cartea Psalmilor este un text esențial în tradițiile religioase iudaică și creștină, oferind un bogat repertoriu de rugăciuni și cântări care au fost folosite de-a lungul mileniilor în diverse ritualuri și momente de devoțiune.

Atent documentată, autoarea prezentului volum vorbește despre PSALMII ÎN LITERATURA ROMÂNĂ. „În literatura română, primul versificator al Psalmilor biblici a fost Mitropolitul Dosoftei (1673), cel care s-a sincronizat cultural cu tradiția europeană, de sorginte calvină, a versificării Psalmilor și a creat, cu a sa Psaltire în versuri (1673), o capodoperă a limbii literare românești. Despre importanța acestei izbânzi poetice în literatura română, Mirela-Ioana Dorcescu notează: « Monument al culturii române, Psaltirea dosofteiană a rămas reper și posibil model pentru poeții care, de-a lungul vremii, au simțit chemarea de a versifica, strunindu-și măiestria, mesajele religioase, filosofice, etice, estetice…, de venerabilă altitudine, înscrise în Cartea Psalmilor. Dosoftei le-a deschis scriitorilor români o cale de imens prestigiu literar, întemeind poezia noastră pe cea mai însemnată carte poetică a Bibliei. În același timp, prin mijlocirea genului psaltic, a înălțat cuvântul poetic românesc către Dumnezeu. Și s-a plasat, astfel, în fruntea unei tradiții” („Psalmul 1” în stihuirea interpretativă și artistică a lui Eugen Dorcescu. Analiză contrastivă, în vol. Eugen Dorcescu în „Timișoara”, Editura Mirton 2021, p. 185)»” (p. 12).

Cartea Psalmilor a inspirat numeroase versificări de-a lungul timpului, poeții resimțind nevoia de a adapta textele sacre, în forme poetice accesibile și relevante. unor epoci și comunități diverse. Aceste versificări sporadice, dar interesante ale Cărții Psalmilor demonstrează influența durabilă a textelor sacre și importanța lor în viața spirituală și culturală a comunităților religioase. Adaptările poetice ale Psalmilor au permis unor generații numeroase să se conecteze la învățăturile și rugăciunile biblice într-un mod propriu și semnificativ. Autoarea îi amintește, în această privință, pe Mihai Eminescu și pe Alexandru Macedonski, care îi anticipează pe Tudor Arghezi și pe Lucian Blaga.

Marina Anghel observă că psalmii arghezieni surprind adesea ecouri ale Vechiului Testament, reflectând evenimente similare din Scriptură: poetul intră în conflict cu Dumnezeu, îl confruntă și se luptă cu îngerul. Tonul său exclude resemnarea și compromisul, poetul afirmându-și propria identitate în fața Dumnezeului Legii vechi. Abordarea sa variază între „rugă și cânt”, reprezentând o ardere lentă, o căutare și ascultare continuă, dar și o închipuire, o revoltă, un sentiment al vinovăției, ilustrând lupta interioară și opoziția față de limitele impuse de divinitate:

« „Sunt vinovat că am râvnit
Mereu numai la bun oprit.
Eu am dorit de bunurile toate.
M-am strecurat cu noaptea în cetate
Și am prădat-o-n somn și-n vis,
Cu brațu-ntins, cu pumnu-nchis»”. (p.14)

În continuare, autoarea analizează documentat, pe un spațiu extins, volumul Biblicele al poetului Eugen Dorcescu. Reținem din „încercarea” sa asupra acestei componente sacre a operei lui Eugen Dorcescu că poetul timișorean reușește să creeze o legătură profundă între textul biblic și propria sa creație poetică, aducând o nouă interpretare și adâncind dimensiunea spirituală a versurilor sale. Volumul reflectă o bogăție tematică și stilistică, oferind o lectură cultural-religioasă și introspectivă a textelor biblice, dar și a experiențelor spirituale personale ale autorului. Biblicele de Eugen Dorcescu se prezintă ca operă unică, inegalabilă, de prim rang în peisajul literaturii religioase contemporane, combinând tradiția scripturistă cu viziunea poetică modernă.

La apariția cărții Marianei Anghel, Eugen Dorcescu a scris pe pagina de facebook a grupului EUGEN DORCESCU 80:

„O rog pe Doamna Mariana Anghel, autoarea acestei minunate cărți, să accepte caldele mele mulțumiri și entuziaste felicitări pentru profunzimea și acuratețea analizei, pentru adecvarea și frumusețea expresiei. Talent și știință de carte, acut simțământ al valorii. Iată definiția succintă a demersului hermeneutic întreprins de Doamna Mariana Anghel. Reînnoite mulțumiri.”

Iată impactul autoarei asupra principalului beneficiar al scrierii sale.

În concluzie, reunind eseuri elocvente, autoarea reușește să ofere o imagine complexă și detaliată a operei recente a lui Eugen Dorcescu, evidențiind atât continuitatea, cât și inovația din scrierile sale din ultimii trei ani. Situată în continuarea volumului Viață și operă. Dialog cu poetul Eugen Dorcescu, această carte are aspectul și consistența unui ghid esențial pentru orice cititor care dorește să înțeleagă universul poetic și filosofic al unuia dintre cei mai importanți poeți contemporani din literatura română.

 

Anișoara Violeta Cîra – Timișoara

 

Facebooktwitterby feather

Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.