Primăvara-i sărbătoarea zânelor, prințeselor, reginelor și florilor…, zânele, prințesele, reginele și florile-s alaiuri ceremoniale mirabile încununând-o cu farmec între anotimpuri…!
Frumoase ca zânele, prințesele, reginele și florile sosesc zorile primăverii, în martie…, scot din adâncul inimilor vulturițe, miruie cu seve de bucurii, cu speranțe, cu iubiri și credință-n mirajul și forțele lor nebiruite, har de cântec și poem, pofte descătușate de repornire-n jocul îmbrățișării pur umane a oamenilor cu ei, a oamenilor cu aspirațiile lor, cu-ale lor așteptări, cu-ale lor chemări…, ca-ntr-un dans de flori de vie-n podgorii și de cocori întorși în lunci și câmpii și de păsărele revenite-n crâng și de rândunele cuibărite sub streșini și de păpădii galbene sub cerul de cobalt și de raze de soare de aur și de mânji frumoși ca plozii și de miei blânzi ca îngerașii și de iarbă crudă ca jadul și de noi și de-ai noștri dragi de acasă ori de pretutindeni…!
Sosește primăvara, e martie înveșnicit încă de la ctitorirea lumii să ivească biciul vântului ca să despice frunza codrului și să-nvioreze firul ierbii fragede…!
Sosește primăvară, preîntâmpinînd sărbătoarea zilei zânelor, prințeselor, reginelor și florilor cu preludiu liric la sacralitatea Reînvierii vestite și celebrate-ntr-un colier de datini creștine și uzanțe ritualice de la Duminica Floriilor (a intrării Lui Iisus în Ierusalim), nimbul Luminii (al Învierii) şi Duminica Tomii (a confirmării), semnificând rezidirea spaţiului şi renaşterea timpului, nu prin triumfalitatea morţii, ci ca o continuitate purificatoare a vieţii, consacrând sensuri conturate în credința strămoșească a noastră, de origine apostolică.
Mirabile zile ale mijitului primăverii, cu trimitere predestinată la nașterea, jertfa și renașterea poporului bun, eroic, hărăzit și credincios creștin român…! În miezul lor este ziua de 26 a lui martie în care a văzut lumina lumii frumoasa principesă Margareta, fiică vrednică între principesele vechiurilor, noilor și neîngenuncheatelor plaiuri ale strămoșilor, ale noastre și ale copiilor noștri, a bunului rege Mihai, care întreaga Sa viață grea, lovită din toate părțile mereu dar de sus niciodată, loial poporului Său până în ultima Sa clipă…!
Este primăvară, pe 26 martie…! Azi, frumoasa principesă este frumoasa regină, vrednica regină, Majestatea Sa Margareta, blândă, bună, înțeleaptă, fidelă poporului Său, dreaptă, iubitoare de neam, iubitoare de bunăstarea sufletului românesc, de prosperitatea lui materială, de sănătatea lui, de voia-bună a lui, de liniștea, bucuria, fericirile sale împreună și ale fiecăruia în parte…
Majestatea Sa este iubitoare de cultură, de arte, de sport, de învățământ, de știință, de ceea ce asigură binele și împlinirile fiecăruia dintre noi…!
E frumos, vesel de frumos, mirabil de frumos, divin de frumos…! Primăvara și ziua Majestății Sale, florile, albinele, păsărelele, codrul înfrunzit, oglinda cerului, aburii râurilor, miresmele pământului, melodiile, poemele, jocurile și munca, zilele și nopțile primăverii calde și-nmiresmate, diminețile și amurgurile primăverii, revărsate din tablourile lui Grigorescu, din rapsodiile lui Enescu, din pasteluri și doine, din dulcile tulnice, din rugile sfinților părinți, din toacele și clopotele așezămintelor de spiritualitate românești, de la Castelul Peleș, de la Palatul Elisabeta și de la Castelul din Săvârșin, de pe tot cuprinsul țării și din toată ființa neamului românesc sărbătoresc primăvara și ziua Majestății Sale…!
E 26 martie, e ziua zânelor, e ziua prințeselor, e ziua reginelor, e ziua florilor, e ziua soarelui, e ziua iubirii, e ziua credinței, e ziua vieții, e ziua a tot ce e românesc, e ziua Majestății Sale Margareta. La Mulți ani, Majestate!
Aurel V. Zgheran, decorat de Majestatea Sa cu Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate”
Foto Majestatea Sa Margareta;
Majestatea Sa și Alteța Sa Regală Radu Principele Consort al României;
Aurel V. Zgheran decorat de Majestatea Sa Margareta, București, Palatul Elisabeta, 30 septembrie 2020
(sursa foto: Daniel Angelescu – Casa Majestății Sale)
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..