Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » EVENIMENT » Aurelian Popa-Stavri: ,,Mariana Kahane: «Muzica Gorjului de altădată. Cu privire la cercetările de folclor întreprinse și valorificate de Constantin Brăiloiu»”                         

Aurelian Popa-Stavri: ,,Mariana Kahane: «Muzica Gorjului de altădată. Cu privire la cercetările de folclor întreprinse și valorificate de Constantin Brăiloiu»”                         

,,Mariana Kahane: «Muzica Gorjului de altădată. Cu privire la cercetările de folclor întreprinse și valorificate de Constantin Brăiloiu»”

 

Cartea a apărut la Editura Universității Naționale de Muzică din București[1] în anul 2022, într-o ediție îngrijită de Lavinia Gheorghe[2] care în anul 2024 a obținut titlul de doctor în etnomuzicologie la aceeași Universitate. Ca studentă și doctorandă Lavinia Gheorghe a câștigat cu proiectul ei finanțarea pentru cercetare și realizarea cărții în urma concursului Antreprenor la Universitatea amintită, U N M B, care a accesat fondul de dezvoltare instituțională CNFIS- FDI- 2022- 0438 domeniul vizat fiind ,,4: susținerea activităților anteprenoriale studențești (S A S) din cadrul universităților. Titlul proiectului a fost ,,Ledership și muzică, sesiuni de mentorat și concurs de proiecte anteprenoriale” desfășurat în perioada 15 aprilie – 15 decembrie 2022. Partener:  Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu al Academiei Române. Grafica notelor muzicale: Andreea Mite, Lavinia Gheorghe. Redactor: Ana Diaconu. Tehnoredactarea a fost realizată de Andreea Mitu care a ales în mod semnificativ, pentru copertă, reproducerea unui fragment dintr-o transcriere muzicală din 1996 a Mariane Kahane[3]: bocetul dedicat, la cererea culegătorului Constantin Brăiloiu, chiar cercetătorilor Constantin Brăiloiu și Henri H. Stahl, pe care săteanca P. Arpagic, de 34 de ani la momentul culegerii din 1933, îi cunoștea pe cei doi din activitatea lor pasionată de culegători în Runcu, Gorj. În Cuvânt înainte Lavinia Gheorghe menționează vasta moștenire etnomuzicologică a savantului Constantin Brăiloiu[4], numele lui fiind preluat începând din anul 1990, cu unanimă recunoștință, în titulatura Institutului de Etnografie și Folclor C. Brăiloiu și în cea a Școlii doctorale C. Brăiloiu a U N M B. Cercetările în teren și studiile savantului, unul dintre întemeietorii științei etnomuzicologice la nivel mondial, au fost continuate în mod constant, prin reveniri succesive pe urmele sale, inclusiv în Gorj, a cercetătorilor de la Institutul care îi poartă numele. Printre cei care au continuat cercetările lui C. Brăiloiu în Gorj și în alte regiuni etno-folclorice sunt menționați Emilia Comișel, Tiberiu Alexandru, Paula Carp și Mariana Kahane. Fără a îl fi cunoscut personal pe savant, Mariana Kahane s-a declarat întotdeauna o discipolă a sa. La rândul ei, Mariana Kahane a lăsat moștenire arhivei Institutului un fond bogat pe care Lavinia Gheorghe l-a sistematizat timp de doi ani, pregătind cercetarea sa doctorală. Astfel documentele folclorice ale Marianei Kahane se află catalogate și grupate tematic în arhiva Institutului. Din scurta prezentare biografică a Marianei Kahane, cititorul reține că aceasta s-a născut la Tecuci în anul 1922, cu o ,,carieră etnomuzicologică prolifică antrenând cercetări diverse – despre cântecul liric, doină, repertoriul de clacă și de șezătoare, repertoriul funebru, etc – pe cont propriu sau în echipele monografice interdisciplinare ale institutului, în mai multe regiuni din țară”. Mariana Kahane a continuat cercetările lui C. Brăiloiu în Gorj, iar acestea au făcut obiectul mai multor comunicări științifice, studii și volume de mare însemnătate pentru folcloristica și etnomuzicologia românească. Câteva din contribuțiile de prim rang ale Marianei Kahane se găsesc în importanta colecție de sinteze științifice și antologii Colecția Națională de Folclor, cărți apărute la Editura Muzicală, București sau la Editura Academiei Române. Pe cercetătoarea Mariana Kahane am avut plăcerea să o întâlnesc în unele sesiuni de comunicări și discuții de specialitate organizate de Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu al Academiei Române la care am fost invitat de către directoarea Institutului, doamna Cornelia-Sabina Ispas, cercetător, academician[5], să particip în calitate de redactor realizator de emisiuni din cadrul Redacției muzicale a Societății Române de Radiodifuziune. Mariana Kahane a lucrat ca cercetătoare la Institut de la înființarea acestuia, în anul 1959 și până în 1981. După pensionare și-a continuat activitatea profesională cu aceeași pasiune. Era o ființă de o mare discreție dar cu o personală distincție, o voce respectată în mijlocul foștilor colegi de la institut, cu o profundă, pătrunzătoare gândire științifică. Se încadra atmosferei generoase, primitoare de la institut, cu vocea ei blândă, statura minionă, privirea senină, purtând haine croite cu gust și finețe, în nuanțe de alb. Înainte de stingerea sa din viață în anul 2008, s-a îngrijit să lase institutului operele sale științifice publicate dar și multe manuscrise încă nepublicate. Dovada dedicării vieții sale pentru folclorul și tradițiile românești o constituie comunicările științifice elaborate, redactate și prezentate public în perioada în care nu mai era angajată a institutului. Printre aceste comunicări, se regăsește cea despre culegerile lui C. Brăiloiu în Gorj, prezentată la Simpozionul C. Brăiloiu desfășurat la Târgu Jiu în anul 1992 și care, dezvoltată, făcea obiectul  unei prime cărți. Lavinia Gheorghe a găsit manuscrise referitoare la culegerile din Gorj ale lui C. Brăiloiu ,,într-o formă cvasi completă în fondul arhivistic, astfel că manipularea documentelor a presupus sortarea paginilor, ordonarea lor, și, pe alocuri completarea sau potrivirea filelor rătăcite în locurile corespunzătoare”. Cum afirmă Lavinia Gheorghe, ,,cea mai mare dificultate au creat-o transcrierile muzicale realizate de Kahane sinoptic, după metoda lui Brăiloiu, prin lipirea unor pagini în plus pentru redarea strofelor melodice în linie orizontală, foi care de multe ori s-au desprins de la locul respectiv. A fost găsită modalitatea de redare optimă și care păstrează acest caracter sinoptic ce evidențiază variabilitatea unor formule melo-ritmice, de la un rând melodic la altul, de la o strofă la alta. După manuscrisele și intențiile Marianei Kahane, pe acest subiect, Lavinia Gheorghe a reușit, cu rigoare științifică, admirație pentru cercetătoare și dragoste pentru domeniul valorificat, să unească într-un singur opus cu mai multe capitole, comunicările, analiza melodiilor și corpusul de exemple melodice și literare, să dea la lumina tiparului o nouă carte semnată de etnomuzicologul Mariana Kahane. Din Prefața semnată de Costin Moisil, conferențiar universitar dr. la U N M B, aflăm valoarea și importanța cărții pentru etnomuzicologie și pentru studenți în studierea folclorului românesc, precum și informații muzicologice binevenite, altele decât cele expuse de cercetătoarea Mariana Kahane și de Lavinia Gheorghe, îngrijitoarea ediției, în celelalte pagini ale cărții. În cuprinsul volumului găsim cercetarea propriu zisă a Marianei Kahane, în desfășurarea ei unitară, pe capitole: opt pagini ,,cu privire la culegerile de folclor din Gorj întreprinse și valorificate de Constantin Brăiloiu”  – sau melodii culese cu supervizarea lui, de către Tiberiu Alexandru, Emilia Comișel și Harry Brauner. Urmează ,,Observații asupra colecției anexate la lucrare”, două pagini despre culegători, genurile și speciile culese, localitățile din Gorj, de la cine au fost culese piesele folclorice după genul sătenilor și vârsta lor, transcrierile fiind realizate de Mariana Kahane, ultimele datând din anul 1996. Doar două transcrieri, ritualul de Paște – ,,Toconelele”, și jocul ,,Resteul”, aparțin muzicienilor Pascal Bentoiu și George Marcu, respectiv Corneliu Dan Georgescu. Un întins capitol este cel în care Mariana Kahane cercetează etnomuzicologic (deci și cu considerații sociologice și antropologice), piesele după categoria, genul și specia fiecăreia, toate exemplele muzicale fiind caracteristice Gorjului și stratului dialectal al folclorului românesc, ele regăsindu-se în studiile și înregistrările cu fonograful Edison pe cilindri de ceară, piese valorificate pe disc de culegătorul lor, C. Brăiloiu și prezentate în conferințele sale radiofonice în România, Elveția, probabil și în Franța, în expunerile sale etnomuzicologice publice. În capitol se oferă cititorilor clarificări mitologice, considerații despre categoriile genului, date comparative edificatoare muzicologic, contextul ritual sau ocazional al performării muzicale în viața satelor gorjene, pagini de exegeză pentru următoarele exemple, (care sunt expuse muzical-poetic într-un capitol separat, al transcrierilor muzicale): Cântecele rituale funebre (de la ex. 1 la ex. 8) Cântecul zorilor (ex 1-5), Cântecul bradului (ex. 6-8), Bocetele (ex. 9-10), Colinda ,,la fereastră” (12), Ritualul de primăvară Hăulitul (ex 13), Ritualul de Sfântul Toader Homanul, (ex. 14, 15), Descântec pentru varză împotriva dăunătorilor, (ex 16), Ritualul de secetă Paparuda (17), Ritualul de Paște Toconelele (18, 19), Doina vocală (20), Doina instrumental (21), Balada (22 A, 22 B), Cântecul de joc (23), Jocul Resteul (24). Urmează transcrierile literare ale acestor piese folclorice. În anexe găsim exemple referitoare la structura fiecărei piese în parte, adică scara muzicală, ambitusul (intervalul de la cel mai grav la cel mai înalt sunet), cadențe finale, interioare, cezuri, formule melodice, forma arhitectonică muzical-poetică, ritmul; note la colecție și abrevieri, lista exemplelor din colecție (denumirea piesei, nr. document din Arhiva Institutului de Etnografie și Folclor, culegător/culegători, localitatea de unde a fost culeasă, pagina din carte unde se găsește transcrierea muzicală și pagina transcrierii literare fonetice). Atât pentru etnomuzicologi / muzicologi și profesori cât și pentru toți ceilalți cititori sunt publicate și adresele unde opt dintre piese pot fi ascultate pe internet. Cităm: ,,Maria Lătărețu și taraful soților Lătărețu – Vasilca, la adresa https://www.ville-ge.ch/meg//sql/en/musinfo_ph.php, HR127-1/1-B1, Dumitru Coculescu – De la val’ de casa mea (doină), aceeași adresă indicativ de final HR128-1/1 A1, Maria Popescu – Ritual de Sfântul Toader Homanul, aceeași adresă, indicativ final HR127-1/1-A1, Vasile Rasoveanu, Vasile Coiculescu – Ritual de Paște – Toconelele, la adresa de mai sus, indicativ HR20-1/1-A2, Ilinca Burlan – Hai mândruțo-n deal la Peri (cântec de joc), aceeași adresă, ind. HR101-1/1-A1, HR753-1/1-a1. Cristina Pavel – Ferice, codre, de tine (doină cu hăulit) – Roumanie: Musique de villages: Olténie. Runc et les villages du Gorj, vol. 9, AIMP, Geneva, 1988, la adresa https://www.youtube.com/watch?v=ylIV33NfrKE&list=PLTT-Kx4NYV0WdLl3z0EaOzuSnS8QSZ1_Ic&index=3&ab_channel=CristinaPavel-Topic, Maria Teodoroiu- Bocet pentru fiică, Antologia muzicii populare românești, vol. 1, Electrecord, 76, la https://www.youtube.com/watch?v=PLDJZJNOWJw&list=OLAK5uy_IdMWzZIUIF848myp-KhJHa24yq5_5fF93k&index=18&ab_channel=Electrecord, Ioana Cătuță – Ritual de primăvară: Hăulitul, Roumanie: Musique de vilagges: Olténie. Runc et villages du Gorj, vol. 9, AIMP, Geneva, 1988 unde AIMP este Archives internationales de musique populaire – Arhiva Internațională de Muzică Populară  din Geneva, piesă muzicală la adresa https://www.youtube.com/watch?v=cHgMGUkVhPQ&LIST=PLTT-Kx4nyv0WdLi3Z0EaOzuSnS9QSZl_Ic&index=4&ab_channel=IoanaCatuta-Topic. Toate adresele web au fost accesate la data de 11 noiembrie 2022”, am încheiat citatul. În bibliografie sunt enumerate pe 3 pagini și jumătate cărțile sau studiile de specialitate ale unor importanți etnomuzicologi sau istorici, români sau ai altor națiuni: Alexandru Tiberiu,  Amzulescu Alexandru, Bîrlea Ovidiu, Bonini Baraldi Filippo, Bouët Jacques, Bernard Lortat-Iacob, Speranța Rădulescu, Brăiloiu Constantin, Carp Paula, Densușianu Ovid, Drăgoi Sabin, van Gennep Arnold, Georgescu Corneliu Dan, Ghinoiu Ion, Holban Maria, Ispas Sabina, Kahane Mariana, Lorinț Florica, Lucilia Georgescu-Stănculeanu, Mușlea Ion, Bârlea Ovidiu, Papahagi Pericle, Pop Mihai, Ruxăndoiu Pavel, Rosetti Alexandru, Stahl H. Henri, Ștefulescu Alexandru, Viciu Alexiu și Vulcănescu Romulus. Mariana Kahane a activat 32 de ani ca cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor din București, încă de la înființarea lui. Materialele valorificate în carte reprezintă, cum scrie Lavinia Gheorghe, ,,o cercetare personală a etnomuzicologei, ele fiind redactate în perioada când nu mai era angajata Institutului, în anul 1997”. Exemplele redau o panoramă muzicală sătească a Gorjului de la începutul secolului trecut, XX. Ele fac parte din fondul folclorului de străveche tradiție, creație colectivă și circulație orală, caracterizat drept strat folcloric dialectal unitar existent pe întreaga suprafață a teritoriului locuit de români. Metodele de transcriere și de analiză muzical-literară atestă admirația Marianei Kahane pentru omul, cercetătorul și mentorul Constantin Brăiloiu, chiar dacă nu l-a cunoscut personal, ca și pentru școala de etnomuzicologie la care și-au adus contribuția în prima periadă, alături de el, Dumitru Georgescu Kiriac, Béla Bartók și George Breazul, cu aportul și efortul semnificativ al unor învățători sau profesori de muzică autori, la rândul lor, ai unor culegeri de folclor. Mariana Kahane a trăit, mai puțin cu o lună, 86 de ani. Lavinia Gheorghe a respectat viziunea etnomuzicologică a Marianei Kahane, aducând la un numitor comun și cu o viziune științifică unitară contribuția acesteia pe tema culergerilor de folclor ale lui C. Brăiloiu în satele gorjenești. Transcrierile personale din 1963, 1965, 1968, și ulterioare, cele din perioada 1990-1996, când cercetătoarea a fost invitată să prezinte studiile sale pe această temă la simpozionul ,,Constantin Brăiloiu” organizat la Târgu Jiu, atestă voința cercetătoarei Mariana Kahane de a desăvârși acest demers și a-l preda ca pe o prețioasă moștenire generației tinere de etnomuzicologi. În această ordine se înscriu transcrierile muzical-poetice redate în manuscris, ca și întreaga sistematizare a conținutului cărții în cele 180 de pagini plus paginile cu transcrierile din anexe, redate sinoptic, pagini care necesitau o suprafață mai mare pentru vizualizarea portativelor cu variantele sunetelor, de la o strofă la alta, a ornamentelor melodice sau a alegerii de către săteni a succesiunii motivelor muzicale. Remarcabilă este și deschiderea acestei cărți către publicul larg dar mai ales către studenții de la Universitățile de Muzică, cei care studiază specialitatea folclor muzical-etnomuzicologie. Printre cei interesați se numără și profesorii de muzică din gimnazii și licee, învățătorii, dirijorii de cor, conducătorii unor ansambluri folclorice. Ei au posibilitatea să citească, să compare partiturile din carte cu melodiile audiate fie pe internet la adresele menționate, fie de pe discuri sau compact discuri Electrecord în care sunt publicate aceste culegeri originale sau în care se valorifică în mod corect, adecvat, genurile muzicii orale, tradiționale vechi, ale românilor. Deschiderea Universității Naționale de Muzică din București către educația  studenților în domeniul  folclorului muzical se observă și în faptul că prefața cărții este semnată cu deosebită admirație și acribie de cei doi profesori universitari ai Laviniei Gheorghe: Costin Moisil, conferențiar universitar doctor în științe muzicale  și dr. Valentina Sandu-Dediu, profesor universitar doctor, muzicolog, pianistă, care o apreciază pe Lavinia Gheorghe pentru ,,abilitățile de cercetare, spiritul managerial și respectul față de tradiții”. Partenerul de proiect, Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu al Academiei Române, prin directoarea Cornelia-Sabina Ispas, doctor în folcloristică și etnologie, cercetător academician,  președinte al Secției de arte, arhitecură și audiovizual a Academiei Române (din anul 2023) și-a arătat interesul pentru formarea tinerilor etnomuzicologi îngăduind consultarea și publicarea documentelor din arhiva Institutului. Mihaela Nubert- Chețan, dr. etnomuzicolog din cadrul aceluiași Institut, a oferit un ajutor direct Laviniei Gheorghe prin sfaturi, îndrumări și încurajări. În acarte, tânăra cercetătoare Lavinia Gheorghe a mulțumit tuturor pentru susținere, inclusiv colegilor Vlad Ghinea și Andreea Mitu de la U N M B, pentru ajutorul în scanarea și editarea transcrierilor muzicale, fără de care ,,proiectul nu ar fi fost finalizat într-un timp atât de scurt”. Conform proverbului ,,o carte este o versiune a lumii” prin studiul culegerilor lui Constantin Brăiloiu, Mariana Kahane  ne-a restituit o versiune științifică despre o parte din concepția de viață și cea artistică muzical-poetică a românilor din Oltenia de sub Munte, iar Lavinia Gheorghe, oferă publicului larg, acest filon de neprețuit care este spiritualitatea populară românească, gorjenească, exprimată în imaginație și talent artistic. Fapt pentru care a și reușit după puțin timp la examenul de doctorat obținut la Universitatea Națională de Muzică din București cu lucrarea ,,Fondul arhivistic Mariana Kahane din Arhiva Institutului de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București – tezaur documentar pentru etnomuzicologia românească”.[6]

Aurelian Popa-Stavri

 

 

[1] https://www.edituraunmb.ro/wp-content/uploads/2024/02/LG_Kahane-1-30_pentru-site-1-20.pdf

[2] https://www.edituraunmb.ro/?product=muzica-gorjului-de-altadata-cu-privire-la-cercetarile-de-folclor-intreprinse-si-valorificate-de-constantin-brailoiu

[3]https://ro.wikipedia.org/wiki/Mariana_Kahane https://www.bvau.ro/infoghid/index.php/Mariana_Kahane

[4] https://www.radio-arhive.ro/articol/brailoiu-constantin-13-august-1893-20-decembrie-1958/1982161/4831/141

[5] https://acad.ro/acad_membri/membri/Ispas_Sabina.html

[6] https://www.unmb.ro/profesor/gheorghe-lavinia/

Facebooktwitterby feather