Nicolae Lungu, dirijor între 1947 -1985 al Coralei Patriarhiei Ortodoxe Române

„Domnule Profesor, abea acum înțeleg ce muncă uriașă ați depus și cât poate fi de grea responsabilitatea conștientă și profesionalizată a unui maestru de cor așa cum sunteți dumneavoastră”, afirmația lui George Enescu adresată dirijorului Nicolae Lungu, în momentul pregătirii premierei Oratoriului Patimile Domnului, de Paul Constantinescu, la Ateneul Român.

 

Iubiți cititori,

Inaugurarea Marii Catedrale Naționale Ortodoxe a României, Catedrala Mântuirii Neamului[1], are loc la 26 octombrie 2025, în Anul omagial al centenarul Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. Evenimentele principale au inclus celebrarea centenarului Patriarhiei pe 4 februarie 2025, cu proclamarea canonizării a 16 sfinți români, și urmează sfințirea Catedralei Naționale pe 26 octombrie a.c. Evenimentul din duminica închinată Sfântului Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir reprezintă un act istoric al bisericii ortodoxe române, al națiunii române, în care idealurile de veacuri se adună în mănunchi pentru a lumina Duhul luminos al creștinismului autohton, aproape bimilenar, cu aripi universale de spiritualitate și cu întinderi de dragoste către toți românii, inclusiv pentru românii de pretudindeni și pentru toți oamenii. Este și prilejul, așadar, de a pune în lumină rolul muzicii psaltice bizantine de strană, ca și al corurilor de voci egale sau de voci mixte, în desfășurarea slujbelor religioase, în activitatea misionară cât și în cea cultural-artistică și filantropică, în folosul mirenilor și al publicului, în general, prin prezența artistică a acestor formații corale atât în țară cât și peste hotare. În cele ce urmează ne vom referi la Nicolae Lungu, dirijor marcant al Coralei Patriarhiei Române, timp de 38 de ani. Cu o istorie ce pornește din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Corala mixtă a Patriarhiei Române poartă numele compozitorului Nicolae Lungu.

Compozitorul dirijor s-a născut în satul Dobridor,[2] comuna Moțăței,  județul Dolj, la 2 martie 1900. A trăit peste 93 de ani. Cu soția sa, Maria, a crescut și educat doi copii, unul fiind realizatorul de emisiuni de radio și compozitorul de jazz Florian Lungu, iar celălalt, Nina, fost membru în Corul NațIonal de Cameră ,,Madrigal – Marin Constantin” din București, căsătorită cu fiul compozitorului Gheorghe Bazavan, compozitor născut în comuna Bragadiru, din județul Teleorman.[3] Revenind la activitatea lui Nicolae Lungu, acesta s-a distins prin sensibilitate muzicală și o îndelungată carieră artistică dirijorală, componistică, pedagogică și muzicologică. Deci prin forță creatoare. A compus muzică psaltică, muzică corală bisericească și muzică corală laică, prelucrările corale ale cântecelor populare, mai cu seamă oltenești, entuziasmând publicul de orice vârstă. De la mamă a moștenit melodii printre care Cântecul de leagăn pe care l-a armonizat pentru cor.

În creația sa corală se numără o Liturghie psaltică interpretată în aproape toate bisericile ortodoxe române.[4] Nicolae Lungu a studiat la Seminarul Teologic Ortodox ,,Central” din București (1912-1920), perioadă în care a absolvit Școala normală de învățători, s-a specializat la Conservatorul din București între 1920-1925, avându-l ca mentor pe Dumitru Georgescu Kiriac, compozitor, profesor, dirijor de cor și folclorist român (1866, București – 1928, Viena). Cu mentorul său a colaborat la Societatea Corală ,,Carmen”, unde debutează componistic și ca dirijor. După Kiriac, dirijor al Societății Corale ,,Carmen” a fost Ioan D. Chirescu (1889, Cernavodă – 1980, București)[5], Nicolae Lungu fiind dirijor secund. În anul 1927 a obținut licența la Facultatea de Teologie din București, iar în următorii doi ani s-a perfecționat la cursurile de vară pentru dirijori de la Viena. În București a activat timp de peste 60 de ani ca profesor la liceele ,,Mihai Eminescu”, ,,Aurel Vlaicu”, ,,Sf Sava”, la Seminarul pedagogic ,,Titu Maiorescu”, la Școala mixtă ,,Tudor Vladimirescu”, îndeplinind din 1941 până în 1944 funcția de inspector al învățământului muzical.

A fost dirijor la Societatea Corală Carmen, la Ateneele populare, la Societatea ,,Cântarea României” (între 1929-1935), al corului ,,Ligii Culturale” (1927-1928); dirijor de cor la bisericile Sfântul Ilie, – Gorgani, Cotroceni, Amzei, Sfântul Spiridon-Nou, între anii 1921-1947. Din anul 1947 până în 1976 a fost conferențiar titular pentru Muzică Bisericească, Ritual și Tipic la Institutul Teologic Universitar; din 1947 până în 1985 a fost dirijor al Coralei Patriarhiei Române, având și calitatea de membru al Uniunii Compozitorilor din România. Ca fondator în anul 1935 al Societății Corale România, a condus o formație de 80 de persoane, alegând un repertoriu în majoritate românesc, religios și laic, concertând în țară cât și în Turcia, Italia și Bulgaria. ,,Corala va intra sub oblăduirea Bisericii și direct a vrednicului patriarh Justinian Marina (1901, Suiești, Vâlcea-1977, București, România).[6] În istoria ortodoxiei și a muzicii corale românești, rămâne un eveniment prestigios cel desfășurat la Ateneul Român la 3 martie 1946, când Societatea Corală România, cor pregătit de maestrul Nicolae Lungu, alături de soliștii și orchestra Filarmonicii bucureștene dirijați de George Enescu (Liveni-Vârnav, Cracalia, Botoșani-1955, Paris, Franța), au interpretat Oratoriul ,,Patimile Domnului” de Paul Constantinescu (1909, Ploiești-1963, București). Din noiembrie 1947, Nicolae Lungu activează ca dirijor al corului Patriarhiei Române, formație alcătuită din cei mai ,,instruiți și devotați membrii ai Societății Corale România”, 40 dintre ei ,,vor da răspunsurile la Sfânta Liturghie din cafasul Catedralei, construit așa cum îl vedem astăzi, la insistențele maestrului Nicolae Lungu” și adaptat necesităților unui cor mixt de o asemenea mărime. Din 1947 până în 1985, Corala Patriarhiei a fost dirijată cu dăruire totală, măiestrie și pasiune artistică de Nicolae Lungu. În această formație a Patriarhiei au cântat preoți care au ajuns muzicieni valoroși ai Bisericii Ortodoxe Române: Nicu Moldoveanu, Nicolae Necula, Vasile Stanciu, Victor Frangulea, Marin Velea, Anton V. Uncu, Constantin Drăgușin, Iulian Cârstoiu, precum și prestigioși cântăreți de operă, dintre ei amintindu-i pe Maria Voloșescu, Valentin Teodorian și Angela Gheorghiu.

Distins ca membru al Ordinului Coroana României în gradul de Cavaler pentru merite deosebite ca profesor de muzică, în numele Majestății sale Mihai, Rege al României, prin decretul din 1929, decorat de patriarhul Justinian Marina cu Crucea Patriarhală pentru mireni, în anul 1970, sărbătorit la Ateneu la împlinirea vârstei de 80, 85 și 90 de ani, Nicolae Lungu a fost membru de onoare al Societății Culturale Internaționale ,,George Enescu” din Montreal, Quebec, Canada. Numit ,,Un sacerdot mirean în slujba bisericii și a muzicii”[7], Nicolae Lungu, fost dirijor al Coralei Patriarhale, a lăsat posterității Gramatica muzicii psaltice. Studiu comparativ cu notația liniară, în colaborare cu Pr. Grigore Costea și Ion Croitoru, Cântări liturgice omofone și cântări la cateheze, pe ambele semiografii muzicale suprapuse, în colaborare cu Anton Uncu, Pr. Grigore Costea și Ion Croitoru, Utrenierul și Vecernierul, în colab. cu Preot profesor Ene Braniște și Pr. Gr. Costea, Liturghia psaltică pentru trei voci egale și pentru patru voci mixte (în 1956, respectiv 1957), Cântările Sfintei Liturghii și podobiile celor opt glasuri, 1960, 234 pagini, în colaborare cu Pr. Gr. Costea și Pr. prof. Ene Braniște, Cântări din Sfintele Taine și ale ierurgiilor principale pe ambele semiografii, în colab. cu cei enumerați, Cântările Penticostarului, 1980. 206 p., Felurite prelucrări de muzică corală bisericească pentru cor mixt și soliști, pentru cor mixt și bărbătesc (tropare, axioane), cum ar fi Cântări în Joia Patimilor, Colinde și cântece – Mărire-ntru cele-nalte, Și ne lasă gazdă-n casă, La Vitleem, colo-n jos, Plugușorul; muzică corală populară: Cântece populare din Oltenia, prelucrări pentru voce și pian, Coruri – ,,Măria neichii, Mărie”, ,,Alunelul oltenesc”, ,,Pitulice, mută-ți cuibul”, ,,La Cozia pe Olt (poem pentru cor bărbătesc și declamator)”, ,,Alei codrule, fârtate”, ,,Colea-n vale-ntre izvoare”, ,,Cântec de leagăn” ș.a. De asemenea a publicat manuale de muzică, în colaborare, și studii dintre care amintim Folclorul religios muzical, Cântarea în comun a poporului în biserică, mijloc de înțelegere a dreptei credințe, Problema transcrierii și uniformizării cântării psaltice în Biserica noastră, Combaterea inovațiilor în recitativul liturgic. Maestrul s-a retras de la conducerea Coralei Patriarhiei în anul 1985. Procedeele dirijorale tradiționale și contemporane au fost continuate de părintele Constantin Drăgușin, devenit, din dirijor secund, dirijor principal al Coralei Patriarhale. Părintele C. Drăgușin absolvise Conservatorul de muzică din București și totodată devenise doctor în Teologie. Celălalt dirijor secund a fost Ilie Cârstoiu. Colaborator lui Nicolae Lungu i-a fost și părintele Nicu Moldoveanu, la Facultatea de Teologie.[8]

În anul 1993, ,,la sugestia părintelui Constantin Drăgușin, vrednicul de pomenire patriarh Teoctist a aprobat ca această Corală să primească numele lui Nicolae Lungu”[9], în onoarea celui care a înălțat cântecul bisericesc la nivelul artei muzical-literare perene, dedicându-se plenar, vreme de 38 de ani, Coralei Patriarhale, și mult mai mulți ani muzicii psaltice, muzicii bisericești și laice românești. La propunerea maestrului de cor profesor universitar Petre Crăciun, dirijor al corurilor studențești ale generațiilor care au absolvit Conservatorul de Muzică ,,Ciprian Porumbescu”, – actuala Universitatea Națională de Muzică din București, – părintele Constantin Drăgușin l-a primit și l-a îndrumat pe preotul Stelian Ionașcu oferindu-i sarcina de dirijor secund al Coralei Patriarhale. Stelian Ionașcu a preluat conducerea artistică a Corului după Constantin Drăgușin. ,,Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a binecuvântat cu dragoste, de la începutul instalării sale, activitatea Coralei «Nicolae Lungu» a Patriarhiei Române, asumându-și responsabilitatea promovării muzicii corale și psaltice prin concursul anual «Lăudați pre Domnul!» care are loc la hramul Catedralei Patriarhale, în 27 octombrie, și prin toate demersurile Preafericirii Sale de fin și bun cunoscător al teologiei muzicii și a ceea ce reprezintă muzica în cultul Bisericii noastre.”[10]

Preotul profesor univ. dr. Nicu Moldoveanu, urmașul direct al lui Nicolae Lungu la catedra de Muzică bisericească și ritual de la Institutul Teologic Universitar, – din 1990 Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Justinian Patriarhul” a Universității din București, – a publicat în anul 2013, cartea ,,Profesorul, dirijorul și compozitorul Nicolae Lungu. Monografie”, 229 pagini, la editura Basilica, Tipografia Cărților Bisericești, pe care cei interesați o pot achiziționa cu ușurință. De Nicolae Lungu mă leagă o sinceră admirație prin faptul că i-am cântat unele compoziții ca membru în corul Facultății de Pedagogie, specializarea Muzică vocală și instrumentală, compoziție, muzicologie, sub conducerea dirijorilor profesori universitari Petre Crăciun și Constantin Romașcanu, corist în corul studențesc ,,Gaudeamus”, dirijat de prof. univ dr. Gheorghe Oprea, Deasemenea  compozitorul N. Lungu a avut delicatețea de a-mi oferi, prin intermediul doamnei profesor universitar de limba franceză, traducătoare, Ruxandra Soroiu, o prelucrare pe trei voci a corului ,,Mărie, dragă, Mărie” pentru a mă prezenta ca dirijor al corului de voci egale bărbătesc al Facultății de Utilaj Tehnologic din București, la concursul dedicat formațiilor studențești, în finala de la Cluj corul obținând un premiu pentru interpretare.

Legat tot de personalitățile care au dirijat Corala Patriarhiei, doresc să menționez că părintele Constantin Drăgușin a fost distinsul și energicul diriginte din liceu, al meu și al colegilor mei din anii de studiu la Liceul ,,George Enescu” din București, liceu devenit Colegiul de Artă ,,G. Enescu”. Despre istoria Coralei ,,Nicolae Lungu” a  Patriarhiei Române, formație specializată în muzica sacră armonico-polifonică, cei care doresc află informații la adresa https://ro.wikipedia.org/wiki/Corul_Patriarhiei_Române: De la anhimandritul Visarion la Gheorghe Cucu, (1836-1912), De la Gheorghe Cucu la Nicolae Lungu, (1912-1947), De la Nicolae Lungu până astăzi (1947-2008), unde se întâlnesc numeroase personalități care au dirijat sau au contribuit la propășirea, în timp, a acestei formații corale. Actualmente Corala ,,Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române este dirijată de preot conf. univ. dr. Stelian Ionașcu.

Repertoriul foarte mare, complex ca factură și divers este constituit din creații valoroase semnate de numeroși compozitori, în primul rând români. Printre ei: Alexandru Podoleanu, Gavriil Musicescu, Paul Constantinescu, Ciprian Porumbescu, Gheorghe Cucu, Dumitru Georgescu Kiriac, Nicolae Lungu, Paul Constantinescu, Mihail Berezovschi. Corala ,,Nicolae Lungu” a Patriarhiei, dirijor conf. univ. dr. Stelian Ionașcu și Corul de copii și tineret ,,Symbol”, dirijoare conf. univ. dr. Luminița Guțanu Stoian, formații ale Patriarhiei Române, ca și Tronos, corul de psalți al Patriarhiei Române, dirijat de părintele Arhidiacon Mihail Bucă, protopsaltul Catedralei Patriarhale, au deschis și participat prin concerte susținute la ediția a 17-a a Festivalui – concurs național de muzică bisericească ,,Lăudați pre Domnul!”. Evenimentul a fost inaugurat mai devreme anul acesta, la 29 septembrie, la Biserica ,,Sfântul Elefterie”- Nou din București. Despre Corul de copii și tineret ,,Symbol” dorit, inițiat, fondat la 18 septembrie 1990 și condus mult timp, de prof. diacon Jean Lupu, cucerind scenele lumii, sperăm să scriem cu proxima ocazie.

A consemnat Aurelian Popa-Stavri

[1] Denumirea a folosit-o prima dată primul patriarh al României reîntregite, Miron Cristea.

[2] Numele provine de la Dobraia Dolina, ,,Voie bună”, în chirilică, prin rotacizare și restrângere fonetică, Dobri- Dor, Dobridoru. Interesantă, dar nu și pur întâmplătoare, asocierea  cu cuvântul dor, acesta fiind de origine latină. Satul Dobridor este vatra străveche a comunei. Legenda spune că a fost întemeiat de doi păstori veniți cu turmele dinspre miazănoapte, fermecați de meandrele râului Cristalinul, de bălțile și lacurile pe care le formează între colinele ce înconjoară așezarea. Documentele atestă însă că păstorii au cumpărat de la succesorii boierilor frați Buzești cele două moșii în care era satul scindat. Există urme de locuințe daco-romane iar Tezaurul de monede romane de la Dobridor a fost descoperit în anul 1932. Pentru dobridoreni, cinstea era valoarea fundamentală. ,,Prima biserică a dobridorenilor era  o încăpere subterană cu altar improvizat și cu mai multe încăperi”. Printre personalitățile proeminente, de faimă națională și internațională, ale satului, se numără muzicologul Nicolae Lungu, filosoful-poet Iuliu Dobridor, generalul Petre Dumitrescu, lingvistul Gheorghe Constantinescu Dobridor și psihopedagogul Ioan Negreț-Dobridor.  Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dobridor,_Dolj

[3] La 8 octombrie 2016, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturi Tradiționale Teleorman a organizat la Catedrala Episcopală Sf. Alexandru ,,Centenarul nașterii compozitorului teleormănean Gheorghe Bazavan”. ]n premier[ pentru municipiul Alexandria, a avut loc un concert coral susținut de Corul de cameră ,,Preludiu” al Centrului  Național de Artă Tinerimea Română, București, condus de maestrul Voicu Enăchescu, Corul de copii și tineret ,,Symbol” al Pariarhiei Române, inițiat și înființat de către profesorul dirijor, diacon, Jean Lupu,  cor dondus la eveniment de către dirijor principal lector universitar dr. Luminița Guțanu Stoian, Corul  ,,Solemnis” din cadrul Parohiei Delea Nouă din București – în cadrul căreia a activat ca dirijor și compozitor de muzică corală Gheorghe Bazavan, și Corala Simion Botez, din Alexandria dirijată de profesor Caravană Lucica.

[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Lungu

[5] Unul dintre întemeietorii etnomuzicologiei românești, alături de George Breazul, Bella Bartok și Constantin Brăiloiu.

[6] https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Lungu

[7] https://psaltiicatedraleipatriarhale.wordpress.com/corala-nicolae-lungu/nicolae-lungu-un-sacerdot-mirean-in-slujba-bisericii-si-a-muzicii/ Autorul articolului, Preot Stelian Ionașcu.

[8] Articol  citat, autor  Preot Stelian Ionașcu.

[9] Art. citat.

[10] Art. citat.

by