Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Proza » ATITUDINI » Biodiversitatea – importantă resursă naturală a României

Biodiversitatea – importantă resursă naturală a României

* BIODIVERSITATEA – IMPORTANTĂ RESURSĂ NATURALĂ A ROMÂNIEI
** LA MOARTEA URSULUI ARTHUR

* Natura își ocrotește viețuitoarele în inima pădurii, așa cum orice mamă își strânge puii la piept, în fața oricărui pericol. – Maria Filipoiu

„Dacă vei trăi în conformitate cu natura, nu vei fi niciodată sărac; dacă vei trăi în conformitate cu părerile, nu vei niciodată bogat” –  Seneca

  22 Mai – Ziua Internațională a Biodiversității, proclamată de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, prin rezoluția 55/201, din 20 decembrie 2000.
Data reprezintă adoptarea textului Convenției din anul 1992 în cadrul „Conferinței diversității biologice din Nairobi”. Printre principalele obiective pe care le urmărește Convenția se numără conservarea biodiversității și utilizarea corectă a resurselor.
  România a semnat Convenția pe data de 5 iunie 1992 – obiectiv ca un semnal de alarmă cu privire la problemele biodiversității, semnalând faptul că o mulțime de specii, atât faună cât și floră, se află pe care le dispariție. Transformarea mediului înconjurător într-o resursă prielnică doar vieții omului crează un dezechilibru în natură, care trebuie stopat, pentru o mai bună conservare.
    De Ziua Internațioanală a Biodiversității au loc evenimente prin intermediul cărora se dorește informarea a cât mai multor persoane, cu privire la ceea ce înseamnă biodiversitatea, responsabilizarea persoanelor prin implicarea lor activă în diferite acțiuni de susținere a biodiversității și a naturii în general. Protejarea mediului poate să înceapă de la fiecare persoană, prin activități menite să păstreze natura și să o conserve pentru generațiile viitoare.
„Dacă o cale e mai bună decât alta, atunci fii sigur că e calea naturii.” – Aristotel
   Suntem cu toții conectați la ADN-ul planetei, iar natura este sursa fundamentală a omenirii pentru viață. În prezent, natura se degradează într-un ritm accelerat și noi, oamenii, suntem responsabili pentru această situație: populațiile de specii sălbatice s-au înjumătățit în doar 40 de ani, la fel s-a redus și calitatea râurilor și a pădurilor. Efectele dezastruoase ale schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile – fenomene meteo extreme, care cauzează dezastre naturale, lasă comunități întregi fără apă potabilă, hrană și adapost, forțând din ce în ce mai mulți oameni să migreze. 
„Oamenii nu îşi mai dau seama de bucuria de a trăi, pentru că nici nu mai ştiu să privească minunile Naturii.” – Constantin Brâncuși
România este una dintre țările cu cea mai mare biodiversitate din Europa. Deține o treime din Dunăre și jumătate din lanțul Munților Carpați. Din cele 11 regiuni biogeografice ale Europei, 5 se găsesc pe suprafața României. Toate aceste statistici demonstrează că România este o țară cu o natură extrem de bogată și variată. – https://romaniasalbatica.ro/ro/arii-protejate
   Biodiversitatea țării noastre este dată de confluența dintre Dunăre, Carpați și Marea Neagră – poziționare geografică, ce face ca România să aibă pe teritoriul ei nu mai puțin de 5 regiuni biogeografice, dintre cele 11 existente la nivel european. Acestea sunt: pontică, stepică, alpină, continentală și panonică.
Cele trei rezervații ale Biosferei din România sunt: Delta Dunării, părți din Parcul Național Munții Rodnei și Parcul Național Retezat.
 Delta Dunării este singura rezervație a Biosferei din România care are doar acest statut, de protecție și nu este parc național sau natural. Valoarea inestimabilă a acestei zone a inclus Delta și în Lista Patrimoniului Mondial Unesco, fiind singura zona naturală de acest fel din România. Dunărea este un culoar de legătură unic între țara noastră și țările pe al căror teritoriu se întinde.
Dintre cei peste 2.800 de kilometrii, pe care fluviul îi străbate de la izvoarele din Pădurea Neagră și până la vărsarea în Marea Neagră, mai mult de o treime se află pe teritoriul României.
 Delta Dunării este și cea mai de preț bogăție naturală a țării, având una dintre cele mai mari biodiversități din lume – peste 5.000 de specii, 300 fiind specii de păsări, în cea mai mare suprafață compactă de stuf din lume.
 Lanțul Munților Carpați se regăsește mai mult de jumătate în România, cealaltă jumătate fiind împărțită între Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia și Ucraina. Carpații se întind pe aproximativ 1.500 de kilometrii și formează al doilea lanț montan ca lungime din Europa, după Munții Scandinaviei. Dețin un ecosistem variat, gazdă a peste 13.000 de specii de plante și animale, incluzând aici cea mai mare populație de carnivore (lup, urs și râs) din Europa.
   În România se afle aproximativ 65% dintre pădurile virgine ale Europei (exceptând Rusia), ceea ce constituie un habitat propice conservării speciilor care depind de un astfel de biotop. O altă resursă valoroasă sunt pajiștile, în special cele din Transilvania – un habitat aproape dispărut în restul Europei.
„Scopul vieţii este de a-ţi potrivi bătaia inimii cu ritmul universului, de a te potrivi cu natura.” – Joseph Campbell
Rețeaua Natura 2000 a apărut cu scopul de protejare a patrimoniului natural din cadrul Uniunii Europene. Ideea de bază este că activitățile de conservare a biodiversității și activitățile de dezvoltare socio-culturală trebuie să fie complementare. În prezent, rețeaua Natura 2000 acoperă 18% din suprafața terestră a Uniunii Europene, România fiind peste medie cu 23% din suprafața teritoriului. 
„Frumusețea naturii este egalată numai de frumusețea sufletului.” –  Victor Hugo
       Modul în care trăim pune o presiune mult prea mare pe natură: consumăm mai mult decât natura ne poate oferi într-un an, consumăm resursele naturale mai repede decât acestea se pot regenera. Viața noastră devine, astfel, din ce în ce mai nesigură și nesănătoasă, iar bunăstarea, sănătatea, dezvoltarea generațiilor viitoare sunt puse în pericol.
De aceea se impune stoparea degradării Planetei, protejând biodiversitatea – toate speciile și ecosistemele care fac Pâmântul locuibil pentru oameni, în care oamenii să coabiteze în armonie cu natura. Cu intensă preocupare, în 30 de ani declinul naturii va fi oprit, ecosistemele vor fi reziliente și vor exista mecanisme sociale, economice și politice care să asigure folosirea responsabilă a resurselor, iar poluarea va fi redusă în limite care garantează viața.
    „Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm, dar vom salva mai mult decât dacă n-am fi încercat deloc.” – Sir Peter Scott, fondator WWF

România deține cea mai mare populație de urși bruni din Uniunea Europeană, unde specia este strict protejată, în pofida faptului că între urși și comunitățile rurale s-au semnalat deseori incidente. Oficial, numărul urșilor din România se ridică la 6000 – 7000 de exemplare, a declarat Tanczos

* Cazul mediatizat de presa internațională în martie 2021, a fost mușamalizat de politicienii români, incompetenți și corupți. – https://www.g4media.ro/impuscarea-ursului-arthur-a-ajuns-in-marile-publicatii-americane-the-new-york-times-in-romania-vanarea-neautorizata-a-ursului-arthur-din-muntii-carpati-a-starnit-un-val-de-indignare-the-washingto.html
„Vânarea ursului, survenită în luna martie, a fost dezvăluită în această săptămână, după ce două organizații ecologiste l-au acuzat pe prințul Emanuel von und zu Liechtenstein că a vânat ursul, pe nume Arthur, într-o zonă protejată din Munții Carpați – Romania. Poliția Română a deschis o anchetă penală cu privire la moartea lui Arthur, una dintre principalele acuzații fiind aceea de braconaj.
  Tentativele de a contacta biroul (de presă al) prințului – Emanuel von und zu Liechtenstein, care locuiește în Austria – au rămas fără răspuns. La începutul săptămânii, biroul a declarat pentru Agenția France Presse că nu știe nimic despre această problemă care, în opinia sa, era una ‘privată și de interes personal”
Într-o declarație de presă, Gabriel Păun, președintele Agent Green, o organizație ecologistă din România, a spus că Arthur, în vârstă de aproximativ 17 ani, era cel mai mare urs existent în România, fiind, probabil, și cel mai mare urs din Uniunea Europeană.
„Este clar că prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor, ci a venit pentru ca mai apoi să își expună acasă un trofeu pe perete” – Gabriel Păun, președintele Agent Green
România a interzis vânarea unor animale-trofeu în 2016, dar eliberează permise pentru vânarea urșilor care pun în pericol viața  oamenilor și gospodăriile, însă numai ca ultimă soluție, după ce toate celelalte opțiuni vizând relocarea acestor animale au dat greș. Din documentele oficiale reiese că, în luna martie, Prințului Emanuel i s-a eliberat un permis de patru zile, permis care se presupune că l-ar fi costat $8.500.
Sursa: The New York Times / Articol de Kit Gillet / Traducerea: Alexandru Danga – RADOR

  S-ar putea dovedi că mărimea remarcabilă a lui Arthur are și o dimensiune politică neașteptată. Un tânăr prinț din micul stat Liechtenstein e acuzat că a ucis ursul în cursul unei vânători pentru trofee în România, iar statul a deschis o anchetă pentru a stabili dacă a făcut-o ilegal. În acest caz, premierul României e criticat fiindcă a minimalizat incidentul, susținând că există și urși mai mari.
    Căminul celei mai mare populații de urși din UE, care constituie și un motiv de mândrie națională – România – a interzis vânătoarea pentru trofee, dar permite excepții atunci când urșii amenință oameni sau ucid animale de fermă. Prințul Emanuel von und zu Liechtenstein primise un permis pentru a vâna o ursoaică ce amenința de o vreme un sat din Munții Carpați, conform asociațiilor ecologiste. Dar nu se știe cum, Arthur, care trăia într-o rezervație naturală învecinată, a ajuns să fie ucis în locul ei.
„Este cel mai puțin probabil ca urșii mari să fie cei care creează asemenea probleme pentru că, altfel, ei n-ar mai fi putut ajunge la o asemenea mărime” – Agent Green
  „E clar că prințul n-a venit să rezolve problema localnicilor, ci să ucidă ursul și să ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a și-l atârna pe perete. Avem de-a face cu un joc de braconaj, din moment ce au împușcat ursul greșit.” – Gabriel Păun, președintele ONG-ului ecologist român Agent Green.
  Prințul de 32 de ani, care trăiește într-un palat din Austria și e cel de-al 16 în linia de succesiune a monarhiei din Liechtenstein, a refuzat în mare măsură să comenteze despre excursia sa din martie la vânătoare.
„Personal, nu vreau să fiu implicat în această discuție în nici un fel” – Prințul Emanuel / Ziarul  Blick (Elveția). Casa regală a Lichtensteinului n-a răspuns solicitării de a comenta.
    Garda Națională de Mediu a României a lansat în aprilie o anchetă, descoperind că a fost omorât un urs mascul, nu o femelă (pentru care a fost eliberat permisul de „recoltare”) și că anumite documente cruciale au dispărut din dosarul de cercetare. Documente guvernamentale consultate de Associated Press arată că prințul a „recoltat” ursul brun de 17 ani după ce plătise echivalentul a vreo 8.400 de dolari și obținuse un permis de vânătoare valabil patru zile.
  Ecologiștii îl monitorizau pe Arthur de nouă ani, a declarat Agent Green. În această perioadă el a rămas ascuns în adâncul pădurii și nu a încercat vreodată să intre în contact cu oamenii, spune aceeași asociație.
Activiștii se întreabă cum a putut un vânător experimentat să confunde un mascul masiv cu o femelă. „Măsurătorile cadavrului arată că Arthur avea 593 de puncte din 600, care e maximul posibil în industria vânătorilor de trofee. Eu nu am mai auzit până acum de un asemenea scor-record”, a declarat Păun Gabriel.
    Premierul României – Florin Cîțu – a încercat să atenueze controversele, declarând presei că „nu toate informațiile din spațiul public sunt corecte” și că „se pare că nu era cel mai mare urs”. Dar acest lucru nu i-a oprit pe românii furioși să umple pagina de TripAdvisor a castelului austriac al prințului cu mii de recenzii de o stea, cu textul „Arthur, România”.
  Ecologiștii afirmă că incidentul demonstrează că România are nevoie de mai multă protecție pentru urșii ei și că de lacuna legislativă care le permite oamenilor să vâneze „urși-problemă” se poate abuza mult prea ușor.

Sursa: The Washinton Post / Articol de Antonia Noori Farzan / Traducere: Andrei Suba – RADOR

LA MOARTEA URSULUI ARTHUR
  (sonet omagial ursului Arthur)

Suspină frunza în codrul secular,
La vânătoarea bătrânului Arthur,
Prințului străin să-i fie tezaur,
Ce-n munții patriei era singular.

Râvnind trofeul prețuit în aur,
Să îmbogățească regat princiar,
A ucis blănosul – unic exemplar,
Când făcea pe pajiște ultimul tur.

Blestemați fie cei ce ți-au vrut moartea
Și ți-au curmat viața păstrată mulți ani,
Rege al pădurii din România!

Lăcomia lor după nemunciți bani
Le-a adus disprețul și răzbunarea
Neamului meu, ce-i socotește dușmani.

* Martie, 2021 – vânătoarea ursului Arthur – tezaur în Carpații României

Maria Filipoiu – poet, eseist, jurnalist

Facebooktwitterby feather

Despre Maria FILIPOIU

Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români) Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci, Comuna Bozioru, Județul Buzău. Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni. * Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008); ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008); ●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014); ●,,Ecouri străbune"2015; ●,,În zodia poeziei"(2015) - „La Poarta Divinității” (2017) - „Recurs la Unire - Centenarul Marii Uniri” (2018) - „Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine” 2019 *Peste 35 premii obținute la competiții literare: ●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015) ●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015) ●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești. ●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova ●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015) ●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015 ●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) și altele * Coautor în peste peste 100 de antologii și volume colective de poezie: ●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016) ●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale și altele * Colaborator și publicist peste 50 de reviste literare scrise și online: ●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium" și altele * Organizații din care face parte: - LSR / Liga Scriitorilor Români - USLR / Uniunea Scriitorilor de Limbă Romană - UIOC / Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație - Cenaclul Literar „Cetatea lui Bucur” - București