Buna Vestire – Ziua Cucului în Mitologie
În calendarul popular, sărbătoarea creștină Buna Vestire, prăznuită în 25 martie, este cunoscută şi ca Ziua Cucului, pentru că în această zi se aude cucul cântând pentru prima dată să anunțe venirea primăverii.
În popor, departe de sensul ritualului creștin, există tradiția sărbătoririi cucului, în preajma echinocțiului de primăvară, moment de răscruce al naturii, când se întorc păsările călătoare și se pot face predicții cu privire la starea vremii.
În anumite zone ale țării s-a perpetuat obiceiul ca în această zi să ai bani în buzunar în această zi, deoarece, orice cântat al cucului trebuie plătit, ca să aducă noroc, sănătate și belșug.
Când se aude cucul, trebuie aruncat un bănuț în direcția din care se aude.
Dacă pasărea îți cântă drept în față, e semn bun.
Legenda mai spune că, de Buna Vestire, nu avem voie să ieșim din casă flămânzi.
În această zi trebuie să se mănânce bine, să nu se simtă deloc senzația de foame și să nu se iasă din casă cu stomacul gol, că se va simți flămând tot anul.
Tradițiile și obiceiurile zilei de Buna Vestire se referă în principal la bunăstarea casei și a celor ce locuiesc în ea, cât și la sporirea recoltelor în anul ce va urma.
În unele zone ale țării, există obiceiul ca cel care se trezește primul dimineața să ia o oală cu jar, în care să pună tămâie apoi să înconjoare casa, ca nicio dihanie să nu se apropie de ea. După ce va termina de tămâiat casa și acareturile din jur, acesta va proceda la fel cu animalele și pomii fructiferi. Știind pomi fructiferi care nu dau rod, îi amenință cu toporul, zicând:
„Dacă nu rodești, te tai!”.
Cucul, ca vestitor al primăverii este și vestitorul de lucruri importante din viața de zi cu zi a omului, iar potrivit superstiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, prevestea de rău:
„Cucu-n spate mi-a cântat
și moartea m-a săgetat!”
În această zi, flăcăii și fetele, auzind cucul cântând, îl întrebă:
„Cucule voinicule
Câți ani îmi vei da
pană m-oi însura (mărită)?”
Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte o dată, cântecul său echivalează cu un an de așteptare. Tăcerea lui însemna așteptare îndelungată.
De asemenea, creanga pe care a cântat cucul de ziua lui, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.
Conform unei superstiții, în zona Moldovei, de Buna Vestire nu se pun ouă la cloșcă, deoarece se crede că puii ar putea ieși cu două capete și patru picioare.
Fiind „dezlegare la pește”, se spune că oamenii care gustă pește în această zi vor fi tot anul „ca peștele în apă”.
Este bine de știut că în această zi nu se pescuiește, moartea peștilor fiind mare păcat de sărbătoarea vieții – Buna Vestire.
În această sărbătoare, cei care sunt pasionați de pescuit și vor ca în decursul anului să prindă mult pește, merg la biserică de unde iau anafură. O bucățică din această anafură o pun în gura primului pește prins, pe care îl aruncă înapoi în baltă spunând:
Du-te!
Cu câți frați te vei întâlni,
spune-le să vină la mine,
că împăratul lor vei fi
și vei trăi mult și bine!
În zonele rurale se stropesc pomii și vița-de-vie cu vin și se tămâiază pentru rod bogat, în echinocțiul care marchează începutul primăverii astronomice, când ziua şi noaptea devin egale.
Conform tradiţiei populare în această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele, alungând frigul:
„Intră frig şi ieşi căldură
Să se facă vreme bună
Pe la noi pe bătătură“.
Specialiștii în Etnografie şi Folclor spun că în vechime se aprindeau focuri pentru alungarea iernii, spre a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii.
Obiceiul a fost asimilat în creştinism cu Focurilor Sfinţilor.
Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care dă direcţia pentru activităţi omeneşti specifice. Cu prilejul echinoctiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.
În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.
În mitologie circulă legendă puțin știută – legenda cucului – care ne explică de ce cântă cucul între Blagoveștenie și Sfântul Petru, în unele zone până la Sânziene. Astfel, legenda spune că pasărea pe care o numim noi azi cuc, nu este de fapt cucul adevărat, cel care avea pene de aur, ci perechea acestuia, Sava. În vremuri îndepărtate, cucul și Sava trăiau împreună pe pământ, ca soț și soție. Sava i-a fost însă necredincioasă cucului, care a decis să o părăsească și să plece în cealaltă lume. Sava, văzând că acesta nu glumește, ci o lasă și pleacă, l-a întrebat când și unde să-l caute. Cucul, supărat, i-a spus că poate să-l caute, dacă voiește, între Blagoveștenie și Sânziene. Astfel, Sava recunoscându-și greșeala și voind să o îndrepte, cum au sosit Bolagoveșteniile, cum a început să zboare din ramură în ramură și să strige „cucu, cucu…”. Zadarnic, însă, deoarece cucul, perechea Savei, nu se va mai întoarce niciodată. În acest fel, an de an, Sava cântă “cucu, cucu…” și zboară din pom în pom, doar, doar își va putea regăsi perechea. Fiind o pasăre fără pereche, nu își face cuib și depune ouăle pentru clocit în cuibul mierlei – sora cucului înzestrată și ea cu harul cântatului. Această legendă a inspirat folcloriștii în versificația cântecului popular:
„Mierlița, când e bolnavă,
Vine cucul și o-ntreabă:
Ce faci, surioară draga?
De ce ești neagră și slabă?…”
Superstițiile zilei de Buna Vestire fac referire și la vremea ce urmează și la cât de bogate vor fi recoltele. Astfel, dacă în ziua de Blagoveștenie va fi frumos, anul va fi unul bun, iar dacă vremea în ziua de Blagoveștenie este variată, când soare, când ploaie, atunci anul nu va fi tocmai bun.
Se mai spune că așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și în ziua de Paști.
Conform unei alte superstiții, dacă la Buna Vestire este frunza verde în codru, primăvara va fi timpurie și anul îmbelșugat.
25.03.2021
Maria Filipoiu


