„Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?”
Se-ntreba poetul, din multă iubire
Ce-i ardea în suflet ca o nebunie
Și-l făcea de toate s-aducă vorbire.
Țara lui de glorii, țara lui de dor,
Azi de s-ar întoarce ar simți doar jale,
Negăsind pădurea, cioturi de topor,
Rămase dovadă pe crestele goale.
Ce-ți dorim noi ție, dulce Românie?
Întrebarea asta pentru cei rămași
Să trăiască-n țara, practic, colonie,
I-ar duce cu gândul la acei butași
Puși spre altoire pentru calitate…
Dar de-i prost altoiul, se usucă pomul,
Cocoțați în schemă, fără demnitate,
Astăzi, dragă țară, ți-s ca și lipomul.
Ce-ți dorim noi ție, dulce Românie!?
Fă-ți curat în scheme, pune doar valori,
Nu-i lăsa s-o ducă tot într-o domnie,
Cei ce te vândură ți-s ca și tumori.
Azi, speranța-ți este-n tinerii ce-ți pleacă,
Sunt scârbiți de mersul trasului de sfori,
Dă-le loc de muncă, fă-le să le placă,
Nu-i mai ține-n funcții pe cei impostori.
Ce-ți dorim noi ție, dulce Românie!?
Fii ce-ai fost odată, mândră și bogată!
Când erai grânarul, mănoasa-ți câmpie
Îi hrănea pe-ai tăi și Europa toată…
Fă ca să renască tot ce-acuma moare,
Dă-ne demnitatea, toți să ne iubim,
Când în lume mergem, să avem onoare,
Dulce, Românie, asta îti dorim!
8 dec. 2022
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..