Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Clopotul lui Gauss- Eugen Serea

Clopotul lui Gauss- Eugen Serea

Clopotul lui Gauss

Sub Clopotul lui Gauss e liniște și pace,
E toamnă sub Cupolă, frumoasă și stângace,
Desface vântul frunze, cum anii, de pe ramuri,
Din Carul Mic și Mare ies inorogi din hamuri.

Castanii-au prins rugină, dar tot au strălucire,
Puterea dulce-a verii n-a fost o nălucire,
Un strop de Verde-n toate suspină și palpită,
Departe este iarna, părere și ispită.

Se bucură făptura sub licăr de splendoare,
Căldura amintirii în raze e în floare:
Mai dăinuie corole, se mai jertfesc miresme,
Se mai despică-n inimi, tăcut, catapetesme.

O sălcie pletoasă își leagănă liane,
Cutreieră pădurea de Acteoni, Diane,
Prin mările de gânduri, Leviathanii minții
Necoborâți în inimi, vânează, noaptea, sfinții.

În meditații theta stau nuferii pe lacuri,
Computere visează c-au fost, cândva, abacuri,
În oameni e furtună de electroni și goluri,
Pe scena Lumii noastre se schimbă măști și roluri.

La megafoane urlă străvechile refrenuri
Din gările în care nu poposiră trenuri,
Mai moare câte-un greier, așa e cu artiștii,
O vreme ne-om preface, îndurerații, triștii.

În Soare sunt și pete, nu-i asta o problemă,
Din plictiseli, arhiconi mai scot o teoremă,
Mai cugetă la stele, poeții, hieratic,
Mai cântă Lunii pline câte un lup, extatic.

Eu, rătăcit pe Terra, pe insula pustie
A libertății mele, pe-un braț de Galaxie,
Ard, inimă de toamnă, pe drumul spre Emaus
Și frâng o pâine-n lacrimi sub Clopotul lui Gauss…

miercuri, 22 septembrie 2021

Facebooktwitterby feather