De ziua ta
De ziua ta,
Cer Cerului să-ți dea
O icoană de frunze
Decupată din verdele pădurii,
Înconjurată cu flori
De munte și câmpie
Chipul lui Iisus, drag mie.
De ziua ta,
Cer păsărilor să-ți dea
Din zborul lor prevestitor,
Ori cântecul ce ne desparte
Prin zările îndepărtate.
De ziua ta,
Ți-aș dărui cuvinte de mult dor
Din inexistentul alfabet,
Al celui ce curge ușor
Pe valuri albe ce nu mor.
Țara mea
Țara mea
E țărâna neamului meu și-al tău,
E curcubeul casei
În care ne-am născut,
E credința sădită mereu
Prin anotimpuri
Purtate de vânt.
E ziua din care ne știm
Prin cuvântul rostit:
E roșul mac
Și spicul de grâu
Valsând
Sub lumină zâmbind.
Țara mea
Sunt codrii de cetină verde,
Apele ce inundă cu doruri,
Cântul în zborul de păsări,
De la pământ la ceruri.
Țara mea
Sunt dorințele mele
În rugi de fioruri !
Țării noastre
Țara mea e apa limpezită
Și adolescenții de nouăsprezece ani,
Mireasma stelelor de pe orbită
Plimbările noastre de sub castani.
Țara mea-s diminețile revărsate
În suflu de ape, de liniște și dor,
Țara mea e hărnicia-ntruchipată
Măicuțele ce mor de dor.
Țara mea-i aroma din livezi
Și orbul care descompune în zăpezi,
Ziduri reci, cioburi de iubire
Turlele înalte ce le vezi !
Aceasta-i țara mea…
Este o dalbă floare
Rugăciune până la cer.
Sunt anii tăi și-ai mei,
Și-nchinăciunile care nu pier.

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..