Cristian Petru Bălan
DE UNDE PROVINE DUMNEZEU
De unde vine Domnul? — întreabă omenirea,
Cu ochii plini de taină și dor de înțeles;
Dar El e mai presus de timp și de zidirea
Ce poartă-n trupul lumii un început și-un mers.
El nu are origini, nici margini și nici soartă,
Căci Dumnezeu-i Foc veșnic ce arde necreat;
În clipa-n care‑L cauți, găsești o sfântă Poartă,
Iar dincolo de Poartă — un cer nemăsurat.
E Răsăritul care nu conturează zorii,
Lumina fără umbră, Izvorul fără mal;
Din El se nasc și timpul, și clocotu-ntrupării,
Iar veșnicia‑I curge-n cristalul sideral.
De-ntrebi „De unde vine?”, întrebi cu graiul firii,
Căci El „nu vine” – Este! E pururi ! E mereu!
E Suflul care-aprinde făclia omenirii,
E Taina care spune: „Sunt cel ce sunt! Sunt EU!”.
El nu se naște-n spațiu, nici nu se schimbă-n ani,
Căci anii sunt doar frunze căzute dintr-un pom;
Iar El e Pomul Vieții, cu lujeri suverani,
Ce-și lasă rodul dulce în fiecare om.
Și totuși, El descinde când inima Se‑nclină,
Când lacrima devine o rugă fără glas;
Atunci coboară-n suflet o liniște divină,
Și simți că Veșnicia și-n tine s-a retras…
De unde vine Domnul? — din cerul fără vreme,
Din Ființa necuprinsă și fără de-nceput;
Dar către noi El vine când rugăciuni Îl cheamă,
Și-atunci, prin Întrupare, Se face cunoscut.
12 februarie 2026

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..