Din hăuri neștiute, cu gândurile-n horă,
Venim: suflete-n freamăt, străluminând pe rând !
Din galaxii de aur, cu inimile-arzând,
Ne-aprindem rațiunea, iar timpul le devoră…
Gonind, vin clipe-nalte, cu săgetări de gheață –
Frânturi de curcubeie alunecând pe noi;
Vin sunete-n ecouri, prin ropote de ploi,
La margine de gânduri, la margine de viață.
Am vrea să fim ca astre eterne, luminate,
Să rătăcim prin spațiul cunoașterii adânci,
Să știm tot ce există, din vid să facem stânci,
Și-apoi să fim noi ființe, cu vieți perfect curate !
Glen Ellyn, USA – 7 oct. 2017


