Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Cristian Petru Bălan: GOLURILE DIN SUFLET

Cristian Petru Bălan: GOLURILE DIN SUFLET

Oricât de mare-l credem și oricât de capabil,

Totuși, un gol în suflet există… Poate-s multe !

E-un adevăr sensibil, dar este pardonabil,

Căci nimeni nu-i perfect în lumea cu tumulte.

 

De cum ne naștem, viața, părinții, știința, școala

Ori anturajul – prieteni – ori muzica, ori arta –

Tot ce-i  cultură – toate, vor să ne umple coala

Care-i cu totul goală când vieții-i trecem poarta.

 

Și, zi de zi, ne-o umplem până ne-o facem plină,

Încât cei mândri strigă: „Acum noi știm de toate !”

Poate chiar eu, ca dânșii, crezând că n-am vreo vină,

Mi-am zis la fel; și totuși… ceva-mi lipsea din date…

 

Până-ntr-o zi când, sigur, simțeam că-s două goluri –

Și-s mari ! Erau CREDINȚA și celălalt – IUBIREA…

De fapt, sunt două aripi ce ne înalță zborul,

Iar de-mi lipsesc din suflet, săracă mi-e trăirea!

 

Fără Credință, viața-i zigzag prin labirinturi,

Cu mari intrări splendide, dar toate se înfundă,

Căci ea e Farul vieții ce-n inimi dă alinturi.

Cei care o sfidează în bezne se afundă !

 

Iubirea-i o fiică a Credinței – și-i divină.

Ea e la fel de sfântă dacă-i adevărată !

Ea-i marea fericire, de-i pură și deplină,

Căci dragostea-i chiar viața – și-i binecuvântată !

 

Iubirea e regină pe cosmica natură:

Ne-a zămislit fiorii din noi în mii de fețe,

Ne-a îmbrăcat în taine cu-o mândră țesătură,

Încât atunci când arde – dă vieții frumusețe…

 

Golurile mari din suflet în clocot de cleștare

Ne saltă-n ochii lumii de-s pline și-s sfințite.

Devin munți pân’ la ceruri ori stele orbitoare,

Fiind valori de aur în lumea de ispite.

 

Glen Ellyn City, 5 oct. 2020

 

Facebooktwitterby feather