Splendid fusese cerul, nălucitor de falnic,
Departe, în adâncuri, în străfunzimea-i pură…
Greu deslușeai misterul dacă-l priveai șăgalnic,
De-abea vedeai prin nouri o simplă sclipitură…
Departe, în adâncuri, în străfunzimea-i pură…
Greu deslușeai misterul dacă-l priveai șăgalnic,
De-abea vedeai prin nouri o simplă sclipitură…
Văzduhul părea templu cu nori în frământare
Ce fierb în ei mici raze ce prind contur de vulturi
Rotindu-se agale sub nesfârșita zare.
În cercuri largi, mărețe, și-apoi în catapulturi…
Ce fierb în ei mici raze ce prind contur de vulturi
Rotindu-se agale sub nesfârșita zare.
În cercuri largi, mărețe, și-apoi în catapulturi…
Dar ei dispar o clipă sub nori și… iar se-arată
Schimbați în două stele cu aripi lucitoare –
Și-atunci un zvon de trâmbiți a prins ca să răzbată
Cu lungi ecouri stranii, atottriumfătoare:
Schimbați în două stele cu aripi lucitoare –
Și-atunci un zvon de trâmbiți a prins ca să răzbată
Cu lungi ecouri stranii, atottriumfătoare:
Erau doi îngeri falnici, iar unu-a fost Solia
Ce-a coborât spre-o turmă cu paznici spăimântați.
„- La Betleem – le spuse – vi s-a născut Mesia !
Mergeți la El degrabă, că sunteți așteptați !…”
Ce-a coborât spre-o turmă cu paznici spăimântați.
„- La Betleem – le spuse – vi s-a născut Mesia !
Mergeți la El degrabă, că sunteți așteptați !…”
Când le dădu porunca, un cor ceresc, deodată,
A-nfiorat văzduhul pe-ntreaga lui tărie
Cântând „Osana, Ție ! Osana, Fiu și Tată !
Slăvit să fii, Iisuse ! Slăvită fii, Marie !”…
A-nfiorat văzduhul pe-ntreaga lui tărie
Cântând „Osana, Ție ! Osana, Fiu și Tată !
Slăvit să fii, Iisuse ! Slăvită fii, Marie !”…
O stea din cer își pleacă strălucitoarea rază
Peste umilul staul unde un PRUNC zâmbește
Părinților și celor veniți aici să-L vază,
În timp ce-ntreaga lume pe veci se re-nnoiește !
Peste umilul staul unde un PRUNC zâmbește
Părinților și celor veniți aici să-L vază,
În timp ce-ntreaga lume pe veci se re-nnoiește !
Cristian Petru Bălan
Glen Ellyn – Chicago, USA
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..