Motto: Sunt apa… mă strecor cu ușurință printre oameni și sap violent în stânca prejudecăților, înec în infinitul meu tremurul infiniturilor voastre, sunt fior, sunt căldură, sunt liniște… acopăr și descopăr viața, purific și în furii sunt val, sunt luptă, sunt furtună. Incomparabilă este pentru mine, aranjarea asta a cuvintelor. Vine dintre stele…
Dacă n-am fi perceput timpul ca nisipul ţinut în pumn, oare am fi avut atîtea pretenţii asupra vieţii lui? Dacă nu l-am fi purtat în spate, ca pe un bagaj, ca pe-o povară şi un blestem, oare ne-am fi uitat în oglindă mai puţin pentru a ne plânge de bătrânețe? Şi dacă ar fi timpul un dar, l-am fi sacrificat, dăruindu-l părinţilor, dar oare ei ar fi rămas de-a pururi tineri ?
Şi atunci, de ce îl mai pierdem ? Cu atâtea teorii în spate, cu atâtea obiective, cu atâtea sfaturi inutile, cu atâta ambiţie de-a trăi, de ce ne minţim şi până la urmă tot îl pierdem? Dar oare este al nostru, ca să avem autoritatea de-a spune că noi îl pierdem şi nu el pe noi ?
Oare timpul s-ar fi îndurat de noi şi, dacă ar vedea că suntem pe fugă mereu, s-ar fi oprit la o margine de drum, ca strămoşul, şi ne-ar admira? Dar, e păcat să nu spun, că nu-i însăşi viaţa de-a alerga după putere. Nu trebuie decât să ştii, că vei observa absenţa timpului doar atunci când existenţa ta va fi utilă pământului, lăsând urme care vor fi văzute de atâtea generaţii.
Nu vă risipiţi viaţa, rătăcindu-vă mereu în rătăcirile voastre, murind şi negăsindu-vă pacea interioară. Nu mai învinovăţiţi nevinovatul. Timpul n-are nicio problemă cu voi şi nu are nici întrebări şi nici răspunsuri. Obişnuiţi-vă să trăiţi fără timp…
DAIANA PÂRGARU – Rep. Moldova
CINE SUNT? …
Mă numesc PÎRGARU DAIANA, sunt din Chişinău, Republica Moldova. În prezent sunt studentă la Facultatea de Litere, Universitatea de Stat. Când sunt întrebată cine sunt, şi ce fac pe această răsuflare de pământ, răspund doar aşa: Sunt cuvântul care este blestemat frumos să poarte, în spinare, darul de-a făuri, de-a face cuvintele să trăiască. Am început să scriu, de când am început să memorez anii vieţii mele, deşi nu ştiam pe atunci că doar în braţele cuvintelor îmi pot găsi liniştea şi pacea interioară. Rostul meu este să mă văd peste ani, tot aici în cărţile mele, în biblioteca mea.
Picături de cuvinte (https://daianapirgaru.wordpress.com/) este un blog care și-a deschis existența în lumea cuvintelor. Este o liniște care poate fi simțită și auzită de urechile sufletului, este o tăcere capabilă să o auzi. Scriu pentru că așa m-a înzestrat Dumnezeu, scriu pentru că m-au ales să fiu un fir de iarbă, văzut de toți dar călcat până la măduva respirației sale.
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..
Diana noastra-i cea mai tare!