Bistrița e un oraș fascinant! Fusesem acolo cu 15 ani în urmă, dar în treacăt, spre lacul Colibița. Recent am petrecut trei zile minunate în acest oraj, cu ocazia evenimentului lansării unuia din volumele mele (Basarabia Sufletului Meu – Colecție de Poezie din Republica Moldova, scrisă împreună cu editoarea Maria Tonu din Toronto, Canada). Astfel am reușit să ating și să cunosc mult mai îndeaproape aspecte importante ale acestui minunat oraș. Spre exemplu de strada pietonală Liviu Rebreanu cu tavernele și restaurantele ei (îmi vor rămâne îndelung în memoria papilelor gustatie excelentele mâncăruri de la Terasa Casa Doamnelor!), minunatul turn al Bisericii Evanghelice, muzeul, apoi extrem de vechea biserică (acum ortodoxă) „Intrarea în biserica Maicii Domnului”, unul din cele mai vechi monumente din România (fostă mârâstire minorită, apoi biserică romano-catolică, apoi evanghelică, apoi ortodoxă din 1948, pentru ca din 1990 să aparțină parohiei Bisericii Române Unite – Greco-Catolice), etc. (Ca o paranteză legată de ultimul edificiu, discuția avută cu Părintele Profesor Nicolae Feier, despre istoria fascinantă a acestui lăcaș, merită înregistrată și pusă cel puțin într-un volum, dacă nu chiar într-o serie de emisiuni! Mă voi întoarce la Bistrița și numai pentru a mai petrece timp cu acest om excepțional)
Ceea ce va rămâne în memoria mea emoțională va fi faptul că am întâlint la Bistrița un extraordinar, și neașteptat, vulcan cultural! „Cultura fierbe la Bistrița!”. Ghilimelele sunt datorită faptului că citatul nu-mi aparține. Expresia a fost emisă, în cadrul unui interviu de radio, moderat de efervescentul și creativul Menuț Maximilian, de către președintele Palatului Culturii din Bistrița, Dr. Dorel Cosma, omul care, în mare măsură, este responsabil de această temperatură ridicată, înregistrată de mine în dreptul termometrului cultural la Bistrița.
Demn de menționat este faptul că Bistrița are cam șaptezeci de mii de locuitori. Demn de menționat este și faptul că are un palat cultural excepțional nu numai ca structură și arhitectură! Sunt multe asemenea edificii în România, lăsate să se deterioreze, sau nefolosite în scopul intenționat. La Bistrița însă, acest lăcaș al culturii, este extrem de îngrijit, și dotat cu toate cele necesare desfășurării unor activități variate pe tărâm cultural/artistic.
Și mai important este faptul că acest edificiu este folosit în mod intens – nu este numai un punct de atracție pentru turiști! Chiar în preajma lansării volumului meu – cu câteva zile înainte și după – fuseseră programate alte evenimente similare, de la reprezentări teatrale, la concerte, la expoziții de artă, simpozioane etc.
Meritul incontestabil pentru această energie culturală palpabilă aparține d-lui Dorel Cosma. De mai bine de un deceniu și jumătate, eforturile domniei sale s-au îndreptat spre încurajarea și promovarea evenimentelor culturale în localitate. Ca un exemplu, din multele posibilie, Dorel Cosma este președintele Asociației Internaționale pentru Folclor. Ca atare, Bistrița a devenit un fel de capitală anuală unde (anul acesta, spre exemplu) vor veni reprezentanți din peste 15 țări, la un eveniment internațional de mare răsunet.
Însă ca orice adevărat lider, Dorel Cosma a știut să se înconjoare cu oameni deosebiți, fie că ei fac parte din structura organizațională oficială, fie că sunt colaboratori apropiați. Câteva exemple: Zorin Diaconescu – un om erudit, scriitor și traducător de excepție din și înspre limbile germană și engleză. Apoi deja menționatul Menuț Maximilian, un fel de jongleur cultural extraordinar, care reușește să managerieze postul de radio, apoi ziarul Răsunetul, iar peste toate acestea mai și produce și moderează o importantă emisiune zilnică. O mențiune specială pentru d-na Consultant Artistic Maria Herineanu, fără de care nimic din toate acestea nu s-ar putea petrece. Vedeți, fiecare organizație, fiecare grup, are nevoie de un liant, de cineva care – fără a fi prețios sau temperamental, fără a avea ego – să se ocupe de detaliile absolut vitale, fără de care o activitate, în loc să ajungă să excepțională, ar deveni în cel mai bun caz mediocră – iar d-na Herineanu reprezintă acest element vital. Pozitivitatea, bunăvoința și eficiența domniei sale m-au impresionat în mod deosebit!
O notă importantă aici – va poziționa comentariile mele într-un context mai larg. Există multe orașe mult mai mari în România, ca și în Australia unde eu locuiesc acum – orașe care au poate mult mai multe resurse etc, care nu se bucură nici pe departe de acest flux de activitate cultural, și nici pe departe la o asemenea calitate, precum o face Bistrița, sub auspiciile Palatului Culturii, a d-lui Dorel Cosma și a echipei sale.
Mulți „oficiali” din alte orașe ar trebui să vină la Bistrița și să ia lecții despre cum anume sunt posible asemenea povești de success pe termen lung (nu doar focuri de paie). Să învețe despre dedicația necesară, sacrificiile necesare, know-how-ul necesar pentru a se putea realiza așa ceva. Dar cel mai important, despre cum d-l Cosma a reușit să închege o echipă de success, o echipă ai cărei membri sunt ei înșiși lider în domeniile lor, au inițiativă și libertatea nesesară de a duce proiectele lor la capăt. Nu vorbim aici de structuri organizațional-birocratice (deși și acestea sunt necesare, ca și fondurile care trebuie puse la dispoziție de primării, organizații locale etc). Vorbim despre o combinație de entuziasm și competență care, în opinia mea, reprezintă rețeta succesului la Bistrița. De aceea cultura fierbe la Bistrița, și va continua s-o facă, atâta vreme cât aceste elemente de success vor evolua pe direcția optimă pe care au pornit.
Cele două zile și jumătate petrecute la Bistrița acum câteva săptămâni au trecut ca un vis frumos. Mă întreb acum dacă nu cumva a fost într-adevăr doar un vis. Fotorgrafiile lansării de carte, ale prânzurilor de la Terasa Casa Doamnelor, ale întâlnirilor cu persoane ce mi-au devenit prieteni, oameni dragi mie, îmi strigă că totul a fost real, că s-a petrecut cu adevărat. Abia aștept să mă reîntorc în mijolcul acestui vulcan cultural care se numește Bistrița!
––––––-
Daniel IONIȚĂ
Scriitor
Președinte al Academiei Australiano-Române pentru Cultură
București, 6 iunie 2019
by