Cu prilejul împlinirii a 148 de ani de la nașterea marelui sculptor, de Ziua Națională Brâncuși la Muzeul de Artă din Târgu Jiu, a avut loc vernisajul unei expoziții inedite. Este vorba de expoziția documentară ”Brâncuși în presa interbelică românească (1923-1939)” organizată de Asociația culturală Tătărăscu, Organizația Femeilor Antreprenor – OFA UGIR – Filiala Gorj, Muzeul județean de istorie Gorj ”Alexandru Ștefulescu” și Asociația cultural-istorică ”Dumitru și Maria Pleniceanu”.
Deschiderea expoziției a avut loc în data de 19 febr. ac. de către reprezentantele Muzeului județean de istorie Gorj și Organizației Femeilor Antreprenor – Filiala Gorj, doamnele Dorina Cioplea-Văduva și respectiv Marinela Strîmbulescu.
Conform organizatorilor scopul proiectului este acela de a aduce în fața publicului personalitatea și opera sculptorului Constantin Brâncuși prin intermediul articolelor publicate în diverse ziare și reviste românești în perioada interbelică, dintre care amintim: ”Timpul”, ”Patria”, ”România”, ”Universul literar”, ”Adevărul”, ”Rampa”, ”Vremea” ș.a.
În cadrul expoziției sunt expuse mai multe articole apărute între anii 1923 – 1939 în presa din România, despre viața și opera sculptorului gorjean stabilit la Paris. Unul dintre acestea, este cel apărut în ziarul „Patria” de la Cluj, în 1928, cu titlul ”Scrisoare din Paris. Arta sculptorului Brâncuși judecată de justiția americană” prezintă celebrul proces prin care Brâncuşi s-a judecat cu statul american, pentru ca lucrările sale să fie recunoscute din punct de vedere artistic, intrând în istorie și schimbând concepția asupra artei moderne.
Într-un alt articol din anul 1924 putem citi: ”Iubit de francezi, admirat de germani, cumpărat de americani, Constantin Brâncuși n-ar fi putut niciodată să străbată acasă, fiindcă strigătele sale cioplite în piatră nu au cocarde naționale”.
Portretul lui Constantin Brâncuși este completat de gazetarii vremii: ”Are ceva de urs, ceva din imensa putere, dar și bunătate a urșilor. Are mușchi de muncitor, o privire și un surâs de copil, iar în mână o finețe de nervi, ce trădează pe omul de rasă.”
În paginile ziarului ”Vremea” care apărea la București în anii ’30 ai secolului trecut, cititorii se delectau cu aforismele lui Constantin Brâncuși.
În cadrul evenimentului, doamna Marinela Strîmbulescu a anunțat și nominalizarea juriului pentru Premiul Național ”Restitutio. Brâncuși”, în persoana criticului de artă Pavel Șușară. Acest premiu este oferit anual unei personalități din domeniul cultural care prin opera și activitatea sa contribuie la promovarea personalității universale a sculptorului gorjean, de către Asociația culturală Tătărăscu, Asociația cultural-istorică ”Dumitru și Maria Pleniceanu”, cărora de anul acesta li s-a alăturat și Organizația Femeilor Antreprenor – OFA UGIR – Filiala Gorj. De menționat că în anii trecuți acest premiu a fost acordat unor sculptori consacrați precum regretatul Vlad Ciobanu, Maxim Dumitraș sau Panaite Chifu, conform declarației organizatorilor prin prof. drd. Andrei Popete Pătrașcu, președintele Asociației cultural-istorice Pleniceanu.
Pavel Șușară este critic şi istoric de artă, publicist şi scriitor, cercetător al istoriei artei, președintele Asociației Experților şi Evaluatorilor de Artă din România, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. A fost consilier şi referent la Ministerul Culturii și cercetător la Institutul de Istoria Artei ”G. Oprescu” al Academiei Române. Sub egida Fundației pentru artă modernă și contemporană ,”Pavel Șușară”, cunoscută și ca Muzeul pentru artă modernă și contemporană ”Pavel Șușară”, organizează evenimente culturale și artistice de anvergură națională și internațională.
Conform organizatorilor, Pavel Șușară a susținut numeroase conferințe, a publicat studii, articole și cărți despre Brâncuși și opera sa, iar în ultimul său volum intitulat „Brâncuși” criticul de artă urmărește ”nașterea și evoluția operei brâncușiene într-un dublu context: pe de o parte, în mediul de formare din România, din care sculptura a lipsit cu totul până în a doua jumătate a sec. XIX și, pe interbelice românești de altă parte, în mediul parizian, în cea mai spectaculoasă perioadă a modernismului European. Cartea analizează trecerea lui Brâncuși de la sculptura canonică, de tip european, în care figurativul are o pondere majoră, culminând cu momentul excepțional pe care îl reprezintă Rodin, la sculptura nonfigurativă, esențializată și spiritualizată, în care se regăsesc atitudinea și filosofia specifice Răsăritului”.
De menționat faptul că acest proiect a fost coordonat de istoricul drd. Andrei Popete Pătrașcu și doamna Marinela Strîmbulescu – președinta Organizației Femeilor Antreprenor – OFA UGIR – Filiala Gorj.
Un eveniment inedit care a reliefat publicului, preocuparea presei interbelice din România despre creația și opera lui Constantin Brâncuși, cu toate că acesta se afla departe de țară, operă care s-a dovedit a avea o viață trainică și cu înțelesuri complexe, poate încă nedeslușite de specialiști.
dr. Victor Troacă
Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..