Recent, în cadrul unei întrevederi cu omul specializat în turism, așa cum o cunoșteam eu pe doamna Cecilia Gurgui de peste patru decenii, am primit un set de cărți scrise și publicate în ultimii ani de către domnia sa.
Printre aceste cărți s-a aflat și una care mi-a atras atenția de la prima vedere, prin tematica sa monografică dar mai ales prin consistența, volumul și aspectul său editorial mai deosebit.
Este vorba de volumul intitulat ”Studiu monografic al comunei Dănești”, apărut în condiții grafice deosebite la Editura Măiastra din Târgu Jiu.
În cele peste 750 de pagini ale cărții Ceciliei Gurgui, am descoperit excelentele sale abilități în cercetarea și documentarea istoriei locurilor natale, precum și tenacitatea și acribia muncii depuse în documentarea și scrierea acestui volum de suflet al său.
Lucrarea este deschisă de o ”Pre-cuvântare” a Mitropolitului Olteniei, acad. dr. Irineu Ion Popa, care, printre altele, subliniază faptul că monografia Ceciliei Gurgui despre comuna Dănești, județul Gorj, este una ”vastă, aproape exhaustivă, documentată” fiind ”expresia unei lumi cu rânduieli care asigurau ordinea, echilibrul cosmic.”
Scrierea acestui substanțial volum, a presupus din partea autoarei, așa cum de fapt și declară aceasta în ”Cuvântul” său de început, un efort imens pe o îndelungată perioadă de timp de aproape patru ani, în care a ”lucrat neobosit, nopți, luni și ani de abnegație, împreună cu iubitorii acestor meleaguri, împreună cu oamenii de istorie, arheologi, cercetători….Am mers din poartă în poartă, acolo unde nepoții și strănepoții au avut grijă să păstreze hârtiile îngălbenite de vreme în cuferele vechi, laolaltă cu hainele tradiționale ale bunicilor sau străbunicilor …”
Lucrarea Ceciliei Gurgui la care ne referim este structurată pe paisprezece capitole. În primul capitol autoarea prezintă documentele de atestare a satelor comunei Dănești. Astfel aflăm că prima atestare documentară a satului Dănești este un hrisov al domnitorului Mihnea Vodă din 11 noiembrie 1508. Tot aici autoarea prezintă și un istoric al denumirii satelor componente ale comunei, precum și referiri la satele dispărute prin contopire cu satele din jur. Din capitolul următor ”Vestigii, dovezi ale istoriei eterne” aflăm informații despre cercetările și descoperirile arheologice de pe teritoriul comunei, printre care se numără și importantul Tezaur de monede romane imperiale de la Bădești din satul Sașa, comuna Dănești.
Urmează o ”Călătorie” scriitoricească prin cele 11 sate ale comunei Dănești, cu prezentarea reliefului, climei, rețelei hidrografice, geologia și tectonica zonei, flora, vegetația, fauna, principalele dealuri și locurile inedite ale comunei.
Apoi, un capitol distinct este dedicat eroilor comunei Dănești, cu nominalizarea celor identificați în cercetările efectuate și modul în care acești eroi au fost și sunt omagiați astăzi ca semn de recunoștință pentru eroismul de care au dat dovadă, până la sacrificiul suprem.
Autoarea acordă un spațiu generos prezentării istoricului întemeierii satelor, a locuințelor și evoluția în timp a acestora, precum și o prezentare detaliată a ocupațiilor locuitorilor din satele comunei și evoluția în timp a acestora. Astfel printre ocupațiile locuitorilor s-au aflat sau încă se mai află: cultivarea pământului, a viței de vie și a pomilor fructiferi, creșterea animalelor și prelucrarea lânii, țesutul de alesături și costume populare, pictura și zugrăvirea de biserici și icoane, alte meșteșuguri diverse precum prelucrarea lemnului, dogăria, rotăria, cărămidăritul, zidăria, construcția de case și de fântâni, morăritul, fierăria, tăbăcăritul, croitoria, opincăria și cizmăria, ș.a..
Apoi după o succintă prezentare a evoluției demografice din satele comunei, în peste o sută de pagini, autoarea face o incursiune în timp asupra obștii sătești, moșnenilor locului, a moșiilor din satele comunei și stăpânilor acestora. Totodată sunt prezentate aspecte legate de reforma agricolă a lui Cuza, precum și a altor reforme agricole ulterioare.
Capitole distincte sunt alocate prezentării credinței locuitorilor satelor și a bisericilor din fiecare sat în parte, obiceiurilor și tradițiilor populare la naștere, nuntă, moarte, a sărbătorilor tradiționale de iarnă, de Crăciun, de Anul Nou, de Paște, precum și a diverselor praznice și a altor sărbători de peste an, însoțite de diverse cântece, suveniruri și amintiri culese de la oamenii satelor.
De asemenea autoarea dedică un capitol învățământului din satele comunei Dănești, județul Gorj, și unul evoluției organizării administrative, aleșilor locali și partidelor politice.
Apoi, autoarea ne prezintă drumurile vechi și potecile bătătorite ale satelor, apele, podurile, crâșmele, prăvăliile, cooperativa de consum, comerțul și băncile populare care au funcționat în comună.
Ultimul capitol este dedicat ”Economiei de-a lungul timpului în satele comunei Dănești”, cu accente pe agricultură, zootehnie, organizarea muncii în fosta Cooperativă Agricolă de Producție, instituțiile prezente de-a lungul timpului în comună, activitatea de poștă și a dispensarelor medicale.
În ”Cuvântul” de încheiere a cărții sale, autoarea Cecilia Gurgui face câteva destăinuiri de suflet, interesante. În primul rând autoarea nu a ”crezut niciodată” că va ajunge ”așa de departe cu cercetarea datelor despre acest colțișor de pământ”, cercetare pe care a început-o, cum era și firesc, cu satul în care s-a născut, respectiv satul Sașa. Pe parcursul scrierii acestei lucrări autoarea a simțit de nenumărate ori o imensă ”bucurie … când vrafuri de cărți vechi și poze” îi umpleau masa de studiu, dar uneori o apuca teama că nu va reuși să finalizeze această imensă lucrare. Odată ce lucrarea a fost finalizată, autoarea își exprimă speranța că ”cititorii, răsfoind paginile acestui volum, vor simți chiar și parfumul limbii vorbite de noi, dăneștenii, împrăștiat discret în carte.”
Noi ca cititori ai volumului său, putem afirma că am avut privilegiul și bucuria de a parcurge o carte interesantă, din care, pe lângă detaliile prezentate de autoare despre satele comunei Dănești, am putut afla și o serie de informații referitoare la legăturile unor personalități ale Târgu-Jiului și ale Gorjului dar nu numai, pe care acestea le-au avut cu satele comunei, mare parte dintre aceștia având case și proprietăți aici.
În concluzie, o carte interesantă nu doare pentru dăneșteni ci și pentru iubitorii de istorie, cultură și tradiții, pentru cercetători și istorici, un volum care pate fi recomandat a fi utilizat și în sistemul de învățământ, mai ales în școlile din comuna Dănești.
În cele ce urmează apreciem oportun a reține câteva informații biografice despre autoare.
Cecilia Gurgui (n. Tălîngă) s-a născut pe 4 septembrie 1955, în satul Sașa, comuna Dănești, județul Gorj, părinții săi fiind Iulian și Maria Tălîngă, care au reprezentat și modelul său de viață de mai târziu.
Urmează cursurile primare la școala din satul natal Sașa, iar pe cele gimnaziale la Școala Generală Dănești. Este absolventă a Liceului Economic din Târgu Jiu și a Facultății de Comerț din cadrul Academiei de Studii Economice din București.
Și-a început activitatea profesională la fostul Oficiu Județean de Turism Gorj, iar turismul a fost domeniul care i-a acaparat viața aproape o jumătate de secol. Mai întâi a lucrat la OJT Gorj, iar după anii 1990 a devenit antreprenoare deschizându-și propria firmă de turism, prin intermediul căreia a organizat, de-a lungul anilor, vacanțe de neuitat pentru mii și mii de gorjeni.
Pasionată de istoria, tradițiile și obiceiurile din satul său natal, Cecilia Gurgui s-a apucat timid, mai întâi de adune costume populare tradiționale și obiecte de uz casnic vechi și încetul cu încetul să-și creeze un spațiu dedicat acestora, iar mai apoi documente vechi de la săteni.
În urmă cu vreun deceniu și jumătate, Cecilia Gurgui are norocul să o cunoască pe distinsa profesoară de la Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu” Târgu Jiu, Elena Roată, care i-a sesizat talentul scriitoricesc, a devenit mentorul său, i-a călăuzit pașii și a îndemnat-o să-și aștearnă pe hârtie ”multitudinea emoțiilor”. De subliniat faptul că prof. Elena Roată, plecată prea devreme dintre noi, a fost și cea care a introdus-o pe Cecilia Gurgui în lumea selectă a scriitorilor români, luând-o la întâlniri cu câțiva dintre aceștia, dintre care amintim pe Solomon Marcus, Ileana Vulpescu, Nora Iuga și Octavian Paler.
Stimulată de mentorul său, Cecilia Gurgui începe să-și adune încercările scriitoricești anterioare, să scrie cu aplomb și tenacitate, să realizeze cercetări și documentări despre satul în care trăiește, și să publice. Astfel, debutul său editorial are loc în anul 2015 când la editura Scrisul Românesc din Craiova îi apare volumul de versuri ”Flori de Sânziene” cu o prefață semnată de criticul literar și scriitorul gorjean Gheorghe Grigurcu,
Au urmat apoi alte lucrări literare și de istoriografie locală, dintre care amintim: ”Un dar de la Arian” (versuri pentru copii, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2015); ”Când toamnele plâng ierni” (versuri, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2016); ”Studiu monografic al comunei Dănești” (Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2019, 752 pag.); ”Regatul în care nimeni nu moare” (Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2021); ”Aventurile Raisei” (versuri pentru copii, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2021); ”O lume desprinsă din veacuri. Dăneștenii de altădată”, în colab. cu Ilie Rădacă, (Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2022).
Recent scriitoarea Cecilia Gurgui a finalizat ultimul său volum intitulat ”Comoara limbii străbune: Culegere de arhaisme, regionalisme, expresii populare, zicale, proverbe, pilde, strigături haioase și vorbe răutăcioase din Dănești și dincolo de hotarele lui” care urmează a vedea, în curând, lumina tiparului.
De menționat faptul că scriitoarea Cecilia Gurgui nu se oprește, actualmente efectuează în continuare cercetări despre satul său natal studiind genealogia neamurilor din sat și vremurile de odinioară.
Folosim prilejul pentru a adresa felicitări scriitoarei Cecilia Gurgui, atât pentru acest volum la care ne-am referit cât și pentru întreaga sa activitate scriitoricească, și în același timp să-i urăm succes deplin în materializarea viitoarelor sale proiecte de cercetare și scriitoricești.
dr. Victor Troacă
Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..